La solicitarea redacției, Ministerul Muncii și Justiției Sociale ne transmite că, potrivit Ordinul nr. 50/1990 al Ministerului Muncii , Ministerului Sănătăţii şi Comisiei Naţionale pentru Protecţia Muncii (act normativ abrogat începând cu data de 1.04.2001), nominalizarea persoanelor care se încadrau în grupele I şi a II-a de muncă se făcea de către conducerile unităţilor, împreună cu sindicatele, în funcție de condiţiile concrete în care își desfăşurau activitatea persoanele respective.
Grupele se înregistrau, obligatoriu, în Cărțile de Muncă
Conform aceluiși ordin, unităţile aveau obligaţia să analizeze şi să întocmească, în termen de 30 de, situaţia încadrării personalului în grupele I şi a II-a de muncă. Perioada de timp în care o persoană avea sarcina să lucreze integral sau o parte din programul de muncă în astfel de locuri se stabilea de către conducerea unităţii sau prin prevederile legale care reglementau atribuţiile de serviciu ce reveneau fiecărei persoane. Încadrarea activităţilor sau a locurilor de muncă în grupe de muncă s-a efectuat sau trebuia să se efectueze în momentul intrării în vigoare al fiecărui act normativ care reglementa acest lucru, iar nominalizarea persoanelor trebuia să poată fi probată cu documente verificabile, existente în cadrul unităţilor angajatoare. Potrivit Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă şi Ordinului M.M nr.136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare şi evidenţă a carnetului de muncă (acte normative abrogate în prezent), înregistrarea în carnetul de muncă a activităţilor desfăşurate în grupele I sau a II-a de muncă era obligatorie.
Acte normative, privind grupele de muncă, abrogate
Ulterior, actele normative care reglementau încadrarea în fostele grupe I sau a-II-a de muncă au fost abrogate la data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, și anume, la 1 aprilie 2001, act normativ abrogat și el, prin Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. După această dată, nu mai există bază legală pentru încadrarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale, în grupele de muncă. Eliberarea adeverinţelor privind atestarea faptului că, în anumite perioade anterioare datei de 1.04.2001, o persoană şi-a desfăşurat activitatea în locuri de muncă încadrate în grupe I sau a-II-a de muncă se face numai dacă nominalizarea persoanei s-a făcut anterior datei de 1.04.2001 şi numai pe baza documentelor întocmite la acea vreme, verificabile, aflate în evidenţa angajatorilor sau deţinătorilor de arhive (proces verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administraţie şi a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă, pontaje lunare, registru de evidenţă a intrărilor în subteran etc.).
În locul grupelor de muncă: “condiții speciale”, “deosebite” sau “normale”
Începând cu data de 1 ianuarie 2011, sistemul public de pensii este reglementat de Legea nr. 263/2010, potrivt căreia, condiţiile de muncă sunt speciale, deosebite sau normale, înlocuind astfel grupele I, II sau III de muncă, din legislaţia anterioară datei de 1.04.2001.
Citește și: Ce se întâmplă cu recalcularea pensiilor; Guvernul a stabilit etapele de aplicare a legii