ComenteazăImaginaţia şi curiozitatea cercetătorilor din Buzău au creat poate cele mai bizare sere ce se pot întâlni pe teritoriul ţării nostre. Aici cresc cele mai ciudate fructe şi legume, pe care, dacă le-ai vedea la piaţă, ai rămâne cu gura căscată! Pepenele-coniac, care a ajuns în această perioadă la maturitate, are o culoare galben-verzuie şi este rodul a 20 de ani de cercetări ale doctorului în horticultură Costel Vânătoru. “Aceste soiuri nu au alcool, doar aroma de băutură. Deşi nu am făcut studii detaliate pe acest pepene, sperăm totuşi să reducă şi tentaţia unora de a consuma alcool în exces”, ne-a explicat Bianca Zamfir, cel mai tânăr cercetător al instituţiei. Specialiştii nu s-au limitat însă doar la mireasma tăriei, ci au născocit şi soiuri cu aromă de ananas, kiwi, vanilie.
Studiază un fruct anticancer
Grădina cercetătorilor este însă mare şi în ea se găsesc şi produse care au efecte cu adevărat curative. Unul dintre acestea este fructul gac, cu denumirea ştiiţifică Momordica Cochinchinensis, care a fost adus la Buzău cu mari sacrificii din zona Podişul Tibet. “Este pentru prima dată când această specie este luată în studiu de cercetătorii români. Leguma abundă în antioxidanţi şi studiile au confirmat deja că aceştia distrug celulele cauzatoare de cancer mamar şi cancer de prostată”, a mai spus Vânătoru. Specialiştii vor să vadă acum dacă pot aclimatiza acest soi şi la noi în ţară, aşa cum au reuşit deja cu castravetele mexican, care este dovedit ca un remediu natural pentru diabet. Acesta din urmă va fi omologat în următorul an şi este produsul care a făcut ca staţiunea să fie luată cu asalt de oameni din toată ţara. “Castravetele pentru diabet este adaptat zonei noastre, prin încrucişări cu soiuri autohtone. El conţine 17 din cei 18 aminoacizi câţi conţine insulina. Nu o înlocuieşte, dar îi ajută pe bolnavii de diabet. Am trimis seminţe în toată ţara şi deja am primit semnale şi de la bolnavii de diabet, care spun că se simt bine”, ne-a mai declarat Costel Vânătoru.
O instituţie pe butuci
Cererea de produse creşte la staţiunea din Buzău, însă, din păcate, suprafaţa de teren pe care o deţine instituţia – 119 hectare – nu permite extinderea culturilor
În ciuda realizărilor de excepţie pe care le au an de an inginerii de aici, Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău nu primeşte nici pe departe atenţia care i s-ar cuveni. Fondurile instituţiei au fost reduse drastic după Revoluţie, iar dotările se ridică la nivelul anilor 70. Menţinerea staţiunii pe linia de plutire se datorează minţilor strălucite care, an de an, au căutat să aducă în atenţia consumatorilor produsele autohtone. “La noi, preţurile sunt sub cele de afară. Legumele noastre sunt mai bune şi nu au gust de papură, dar există un dezinteres total faţă de această ramură a cercetării, deşi beneficiile pentru sănătatea populaţiei şi pentru păstrarea soiurilor autohtone sunt imense”, a spus Costel Vânătoru.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!