Guvernul Ciolacu a scos 1,6 miliarde de lei din Fondul de urgență ca să acopere gaura de la pensii, arată raportul Curții de Conturi
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea de Conturi a României a publicat raportul de audit financiar privind situația Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) pentru anul 2024, iar constatările arată o practică a Guvernului, la limita legii: folosirea banilor de urgență ai țării pentru plăți obișnuite de pensii.
Cuprins:
- Raport Curtea de Conturi: Cheltuiala nu era nici urgență, nici neprevăzută
- Curtea: Proastă gestionare a banilor, 78 milioane lei nefolosiți și nerestituiți
- De ce nu a luat bani Casa de Pensii de la Ministerul Finanțelor
- Daniel Baciu (CNPP): E normal să luăm bani din bugetul de rezervă, dacă vreți să dezgropați morții, luați-i pe toți
Concret, inspectorii au descoperit că Guvernul, condus la acea vreme de premierul Marcel Ciolacu, a transformat Fondul de rezervă bugetară – pus deoparte prin lege exclusiv pentru situații de criză, adică urgențe sau calamități – într-o sursă permanentă prin care a acoperit găurile din bugetul de pensii.
„Se poate concluziona că cererile de sume de la bugetul de stat din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului au devenit o practică la finele exercițiilor financiare menționate anterior, ceea ce poate conduce la ideea finanțării din alte surse prin hotărâri ale Guvernului, contrar faptului că bugetul sistemului public de pensii este aprobat de Parlamentul României prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat”, scrie în raport.
Raport Curtea de Conturi: Cheltuiala nu era nici urgență, nici neprevăzută
Conform documentului, CNPP a primit în 2024 suma de 1,6 miliarde de lei din Fondul de rezervă al Guvernului pentru a acoperi diferențele rezultate din recalcularea pensiilor românilor prevăzută de Legea 360/2023.
Totuși, inspectorii arată că această cheltuială nu era nici urgență și nici neprevăzută.
Noua lege a pensiilor era adoptată din noiembrie 2023, iar impactul ei financiar trebuia prevăzut clar în legea bugetului sau acoperit legal prin rectificare bugetară, aprobată de Parlament, nu prin Hotărâri de Guvern.
„Astfel, se poate concluziona că fondurile obținute de la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului a fost utilizat pentru echilibrarea bugetului CNPP, pentru plăți curente, nicidecum pentru o cheltuială neprevăzută (Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii era cunoscută anterior aprobării bugetului) și urgentă. Cheltuielile cu pensiile reprezintă cheltuieli recurente, previzibile, care trebuiau acoperite prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, respectiv prin rectificare bugetară (nu prin hotărâre de guvern)”, punctează documentul.
Practica s-a amplificat de la an la an: dacă în 2022 s-au alocat 196 de milioane de lei din rezerva statului, suma a urcat la 657 de milioane în 2023 și la 1,6 miliarde de lei în 2024.
Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale
Curtea: Proastă gestionare a banilor, 78 milioane lei nefolosiți și nerestituiți
O altă problemă majoră semnalată de audit este proasta gestionare a banilor primiți. Deși motivul oficial al alocării celor 1,6 miliarde de lei a fost plata integrală a pensiilor pe luna decembrie 2024, Casa de Pensii nu a cheltuit toți banii. Aproximativ 77,8 milioane de lei au rămas neutilizați la finalul anului.
În loc să fie restituiți la bugetul de stat, așa cum impune legea la încheierea exercițiului financiar, banii au rămas în conturile instituției fără nicio regularizare.
„Astfel, dacă o sumă a fost primită pentru o urgență/cheltuială neprevăzută și nu s-a cheltuit, ea trebuie restituită sursei de proveniență”, spun autorii raportului.
Auditul subliniază faptul că, „chiar dacă actul normativ specific de alocare (HG nr. 1443/2024) nu prevede explicit obligația de restituire, această obligație decurge din principiile generale ale finanțelor publice și din alte acte normative cu caracter general obligatoriu, emise anual pentru încheierea exercițiului bugetar”, se explică în analiza Curții de Conturi.
Totodată, raportul arată că scopul declarat al alimentării din fondul de urgență nu a fost atins în totalitate. În timp ce zeci de milioane de lei din Fondul de rezervă stăteau nefolosite, CNPP a raportat la finalul anului 2024 impozite reținute din pensiile românilor în valoare de 33,4 milioane de lei pe care nu le-a virat mai departe către bugetul de stat, încălcând prevederile legale.
Auditorii menționează că instituția a preferat să ceară bani suplimentari din Fondul de rezervă, deși avea credite bugetare neutilizate la alte capitole, de peste 17 milioane de lei - cum ar fi cheltuieli de personal sau investiții -, care puteau fi redirecționate legal.
Potrivit aceluiași raport, sute de mii de pensii ale românilor au fost recalculate greșit.
De ce nu a luat bani Casa de Pensii de la Ministerul Finanțelor
În replică, reprezentanții Casei de Pensii s-au justificat susținând că Ministerul Finanțelor nu le-a aprobat sumele necesare la rectificarea bugetară, motiv pentru care au apelat la rezerva Guvernului, însă nu au oferit explicații legate de nerestituirea sumelor rămase necheltuite, mai menționează Curtea de Conturi a României.
Infografic realizat cu ajutorul Inteligenței Artificiale
„În timpul misiunii de audit s-au solicitat clarificări cu privire la abaterea constatată. Reprezentanții entității auditate au menționat faptul că, deși au fost solicitate sumele necesare, odată cu rectificarea bugetară, Ministerul Finanțelor nu a fost de acord cu suma solicitată, astfel că s-au aflat în situația de a solicita sume de la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului. Nu au fost oferite clarificări cu privire la motivele pentru care nu s-a procedat la regularizarea cu bugetul de stat a sumei rămase neutilizate la finele anului auditat”, se arată în raport.
Pe cale de consecință, concluzionează Curtea de Conturi a României, „Casa de Pensii nu a respectat principiile bugetare, apelând la Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului exclusiv pentru echilibrarea bugetului sistemului public de pensii, astfel:
- a solicitat fonduri pentru plata pensiilor în integralitate aferente lunii decembrie 2024, deși sumele puteau fi estimate la fundamentarea bugetului, ulterior, la rectificarea acestuia, diferențele rezultate din recalcularea drepturilor în temeiul Legii nr. 360/2023 fiind previzibile încă de la fundamentarea inițială a bugetului;
- sumele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului au fost utilizate parțial, respectiv 95%, astfel că 5% din suma totală primită a rămas neutilizată la finele anului 2024, în contextul în care entitatea auditată a raportat la finele anului auditat impozit reținut din drepturile de pensie și nevirat la bugetul de stat (43% din totalul sumelor rămase neutilizate)”.
În finalul raportului Casei de Pensii pe anul 2024, Curtea de Conturi a făcut mai multe recomandări pentru remedierea problemelor semnalate, recalcularea pensiilor, recuperarea prejudiciilor și actualizarea sistemelor informatice. Termenul de implementare este 31 decembrie 2026.
Daniel Baciu (CNPP): E normal să luăm bani din bugetul de rezervă, dacă vreți să dezgropați morții, luați-i pe toți
Contactat marți de ziarul Libertatea, președintele Casei de Pensii de la acea vreme, Daniel Baciu, a spus că actuala conducere este cea care trebuie să răspundă în acest caz.
„Nu am intrat în posesia raportului, trebuie să mă documentez. Dar indiferent cine a fost în acea perioadă (președinte - n.r.), măsurile trebuie să le îndeplinească cine este în prezent. Toate problemele acestea sunt ale Caselor teritoriale de pensii, nu ale Casei Naționale, și trebuie să le ducă la îndeplinire actuala conducere. Deci nu are nicio relevanță (că el era președintele CNPP la acea perioadă - n.r.)”, a spus Baciu.
Cât despre faptul că CNPP a primit bani de la Fondul de rezervă al Executivului pentru plata pensiilor la final de 2024, Baciu a replicat: „Da, e normal să primească, ca să plătim pensiile”.
Întrebat dacă este normal ca instituția pe care o conducea să primească de la Guvern bani alocați situațiilor de criză, doar pentru a acoperi necesarul de plată a pensiilor, președintele de atunci al CNPP răspunde afirmativ.
„Da, bineînțeles. Noi am solicitat și s-a aprobat prin hotărâre de guvern. Nu s-a făcut așa, că cineva dă niște bani. Iar banii au fost folosiți pentru plata pensiilor, nu pentru altceva. S-a vorbit cu Ministerul de Finanțe înainte, este o procedură, nu e așa, că vreau eu să iau bani. E o procedură prin care ori se dau bani de la buget ori din fondul de rezervă, asta nu hotărăște președintele Casei Naționale de Pensii, se hotărăște la nivel de minister, la nivel de premier, nu hotărăm noi care este sursa de finanțare. Noi am solicitat doar că ne trebuie bani să plătim pensii. Atât. Restul, de unde se plătesc și când, cine asigură finanțarea, nu este problema noastră, nu intră în aria mea de competență”, a spus Daniel Baciu.
În anul 2024, când Casa de Pensii a primit cea mai mare sumă din bugetul de rezevă pentru plata pensiilor, premier era Marcel Ciolacu. El a condus Guvernul României în perioada 15 iunie 2023 – 6 mai 2025. „Da, dacă vreți să dezgropați morții, luați-i pe toți de la urmă”, a replicat Daniel Baciu.
daniel098 15.09.2026, 16:37
Si Grindeanu se da cocos acum ca doar Bolojan e de vina... Nu stiu de ce nu e cercetat Ciolacu pt subminare.