Guvernul Orban i-a asigurat pe parlamentari că doar puțini muncitori care merg în Germania sunt plasați de intermediari. Care-i realitatea

Libertatea a întrebat Ministerul Muncii care este sursa asigurării ministrului Violeta Alexandru că muncitorii români nu sunt speculați de firme intermediare, care ajung să aibă o putere disporporționată în negocierea cu ei.

Principalul document pe care s-a bazat afirmația ministrului muncii este un raport realizat de inspectorii de la ITM Cluj, în urma verificărilor făcute la aeroportul din Cluj-Napoca.

Tudor Polak, Secretar de Stat în Ministerul Muncii:

Raportul, trimis către Inspecția Muncii pe 24 aprilie și pe care Libertatea l-a consultat, nu oferă o cronologie precisă a controalelor realizate de ITM Cluj împreună cu reprezentanți ai Poliției Transporturi, IPJ Cluj, ISCTR și Jandarmerie. 

Acestea sunt datate ”anterior Sfintelor Sărbători Pascale”, respectiv ”ulterior Sfintelor Sărbători Pascale”.

Anterior/ulterior Sfintelor Sărbători Pascale

Peste 2.000 de persoane au plecat în zilele de 9 și 10 aprilie la muncă sezonieră în străinătate din aeroportul din Cluj-Napoca, principala destinație fiind Germania. Pentru că nu s-au respectat măsurile de distanțare socială, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca a deschis un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor.  

Recomandări

ANALIZĂ Scenariile pentru noul Guvern după suceala PSD în doar 16 ore

Nu se precizează dacă inspectorii au fost prezenți în aeroport pe data de 9 aprilie, când au venit 2.000 de oameni. 

Legat de 9 aprilie, se spune doar că începând cu acea dată, ITM Cluj a luat  legătura ”în scris și/sau telefonic” cu o serie de instituții.

”Reprezentanţii acestor instituții au confirmat telefonic faptul că persoanele prezente în aeroport intenţionează să plece în Germania pentru a desfășura activități agricole fiind contactați direct de către angajatorii germani pentru a se prezenta la aeroport în vederea deplasării în Germania la locul de muncă”, menționează raportul.

”Anterior Sfintelor Sărbători Pascale”, adică între 9 și 18 aprilie, inspectorii ITM Cluj și reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Cluj au luat declarații de la 68 de persoane și au intervievat un număr de aproximativ 300 de persoane.

”Ulterior Sfintelor Sărbători Pascale”, autoritățile au luat declarații de la 35 de persoane și au intervievat verbal un număr de aproximativ 150 de persoane aflate în incinta aeroportului.

În total, au fost 450 de persoane intervievate și 103 declarații luate. În intervalul 9 aprilie- 24 aprilie, data la care a fost trimis raportul, au plecat la muncă sezonieră peste 8.000 de oameni din aeroportul din Cluj. 

Recomandări

Ce se ascunde în spatele deciziei PSD de a renunța la negocierile pentru formarea guvernului

ITM Cluj: ”Nu au fost intermediați de nici o firmă sau persoană fizică din România”

Care au fost concluziile verificărilor directe făcute la aeroport?

Dar cum s-au coordonat 2.000 de oameni, o parte dintre ei venind din zona carantină a Sucevei, să își organizeze transportul până la aeroportul din Cluj? Cum au obținut aprobările pentru a tranzita țara? 

Cum și-au găsit locurile de muncă cei care mergeau pentru prima dată? 

Director aeroport Cluj: ”Oameni abandonați de reprezentanții firmelor de intermediere”

Muncitorii sezonieri sosiți pe 9 aprilie la aeroportul din Cluj erau ”oameni fără bilete, oameni care nu știau unde trebuie să zboară, alții abandonați de reprezentanții firmelor de intermediere”, a spus directorul aeroportului din Cluj-Napoca pentru Libertatea.

78 de microbuze și 14 autocare au ajuns între 7 și 9 dimineața în 9 aprilie în parcarea aeroportului. O sincronizare aproape perfectă. O fi coincidență? Cineva trebuia să-i organizeze pe transportatori.

David Ciceo, directorul aeroportului din Cluj:

Recomandări

De ce se grăbește Putin să elibereze Kurskul? Principalele câștiguri ale Ucrainei în ofensiva din Rusia și efectele lor, explicate de un analist militar

Autoritățile au verificat ”un număr de 6 autocare și 4 microbuze”, conform raportului ITM Cluj. 

”S-a constatat că firmele de transport au încheiate contracte comerciale cu angajatorii germani prin care au asigurat și în trecut transportul muncitorilor români din diferite localități din România în Germania, iar anul acesta contractele au fost încheiate pentru a transporta persoane din diferite localități la Aeroportul Internațional Avram lancu Cluj-Napoca”, arată raportul. 

Anterior zborurilor de pe 9 aprilie, pe Olx, Romjob sau pe Facebook au fost postate zeci de anunțuri pentru locuri de muncă în agricultură în Germania. 

Cine postează aceste anunțuri? ”Băieți deștepți care și-au deschis firme în Germania”

Mirela Cărăvan, coordonator pentru relații internaționale la Blocul Național Sindical, a explicat pentru Libertatea că afirmația ministrului muncii din cadrul audierii, privind faptul că sezonierii nu au fost intermediați de agenții de plasare a forței de muncă, este doar parțial adevărată.

Firmele de intermediere nu sunt cele din România. Firmele din România nu pot să perceapă comisioane aici și atunci folosesc niște subterfugii. Sunt băieți deștepți care și-au deschis firme în Germania. Sau mai sunt implicați în intermediere diverși indivizi, care nu au nicio firmă.

Mirela Cărăvan:

Din martie 2018, agenții de plasare a forței de muncă nu mai pot percepe comisioane de la persoanele pe care le mediază. Practic, pot lua bani pentru serviciilor lor doar de la firma străină la care plasează oameni. 

”Nu lasă nici o urmă legală. Sunt destul de versați. Deși ei sunt în România, operează în Germania. Cel puțin cazurile care au ajuns la mine”, adaugă Cărăvan. 

”Comisionul include TVA”

În urma acestor modificări legislative, multe agenţii de plasare a forței de muncă s-au reorientat. Unele și-au deschis firme în țări unde nu este ilegală perceperea de comisioane, dar recrutează din România.

De exemplu, o firmă înregistrată în Germania, care postează în limba română anunțuri cu locuri de muncă pentru sezonieri în Germania, percepe un comision de 120 de euro.

”E 70 euro comisionul, nu a pus fata bine”

Un alt intermediar, care a postat mai multe anunțuri pentru locuri de muncă în Germania, a cerut un comision de 100 euro (în anunț), respectiv 70 de euro (la telefon). 

”Biletul este plătit de angajator și se reține din salariu 130 de euro, și la aeroport o să plătiți un comision de 70 de euro”, a spus la telefon când am sunat pentru a cere detalii despre locul de muncă, din perspectiva unui potențial candidat. 

A detaliat că are un PFA în Anglia și colaborează cu o fermă mare din Germania. 

– Cui plătesc comisionul?
– Agenției. Mie.

– Nu știam că se plătește comision.
– Pentru acte, mai multe. (…)

– Văd că în anunț scrie 100 la comision.
– E 70, nu a pus fata bine.

-Nu vă supărați, dar eu știam că nu se mai percep comisioane din martie 2018.
-Eu știu că se mai percep comisioane. (…) Ca să fac actele, să le scot la imprimată, să le trimit la angajatorul neamț, să vină înapoi, iar scoase, iar ștampilate. Să merg la Sibiu cu oamenii, să le ofer câte o sticlă de apă, mănuși, măști, costă.

Apoi a explicat că alte agenții percep comisioane de 600 lei. ”Ia să vedeți, se numește prelucrare dosar. Dacă doriți o să vă trec și eu ”prelucrare dosar”. Și credeți-mă că fiecare care pleacă din Sibiu pleacă cu un dosar de 7,8 pagini.”

Nu mai fac intermediere, fac consultanță

Alte firme de intermediere și-au schimbat domeniul de activitate, astfel încât să poată percepe comisioane în continuare. Spun că oferă ”consultanță”, dar realizează activități de intermediere. 

Dacă spui că oferi consultanță, nu doar că poți cere un comision, dar ”scapi” de o mulțime de obligații legale, pe care agenții de plasare a forței de muncă în străinătate trebuie să le îndeplinească. 

Aceștia trebuie să aibă cod CAEN principal 7810 (Activități ale agențiilor de plasare a forței de muncă), să se înregistreze la ITM ca agent de plasare a forței de muncă și să încheie cu angajatorul din străinătate contracte care conțin ”oferte ferme de locuri de muncă”.

Reprezentantul unei agenții de intermediere, invizibil pentru ITM Cluj

Un alt caz documentat de Libertatea este cel al unor sezonieri care au plecat la muncă pe plantații de hamei din aeroportul din Cluj, pe 26 aprilie. 

Reprezentantul agenției de intermediere a fost prezent în aeroportul din Cluj, pentru a le înmâna oamenilor contractele de muncă. Fotoreporterul Raul Ștef a vorbit personal cu acesta, a aflat detalii despre prețul biletului.  

Inspectorii ITM Cluj, care au făcut un control în ziua respectivă la aeroport, nu doar că nu au vorbit cu acesta, dar nici măcar nu l-au văzut. 

”Nu a fost identificată nici o firmă de intermediere”, a spus pentru Libertatea purtătorul de cuvânt al ITM Cluj.

Ziarul a cerut de la instituție clarificări privind această situație, dar nu am primit niciun răspuns până la data publicării acestui material.

Între 9 aprilie și 13 mai, inspectorii ITM Cluj au realizat 14 acțiuni de verificare la aeroportul din Cluj, conform datelor oferite de Ministerul Muncii. 

De la începutul anului s-au făcut 344 de controale la agenți de plasare a forței de muncă din toată țara. 

”Un Marcel”, ”O doamnă din Sibiu”

Daniela Reim, consilier la Centrul de Consiliere Arbeit und Leben din Oldenburg, care a mers să îi ajute pe câțiva muncitori români în urma unui conflict izbucnit la o fermă din Germania, a spus că sezonierii cu care a fost în contact veniseră la muncă printr-un intermediar român.

Spuneau de un Marcel. Au găsit locul de muncă pe internet.

Daniela Reim:

Muncitorii i-au povestit că acel Marcel le-ar fi promis telefonic că urmau să primească 13 euro la oră, dar la fața locului, aceștia s-au trezit că erau plătiți cu 87 de eurocenți la kg. 

Conflictul de la ferma respectivă a fost documentat pe larg de către jurnalistul Octavian Coman pentru Pressone.

Un alt sezonier cu care a discutat Libertatea povestește că a mers în Germania printr-o  ”doamnă din Sibiu”. 

Limitele de acțiune ale ITM-urilor

Exemplele acestea nu oferă o imagine exhaustivă a felului în care merg sezonierii la muncă în Germania. Dar arată că situația e mai complexă decât cea prezentată de ministrul Muncii în audierea din Parlament. 

În situațiile documentate de Libertatea, nu e vorba de agenții de plasare a forței de muncă stricto sensu. Unele au cod CAEN 7810, dar nu sunt înregistrate la ITM. Altele au sediul în Germania sau altă țară, iar în alte cazuri, sunt pur și simplu persoane fizice care ”ajută” cu intermedierea. 

Acest lucru e ilegal. 

”Art. 19.  (1) Constituie contravenții următoarele fapte și se sancționează după cum urmează:

(f) ”Exercitarea  activității  de  mediere  în  vederea  angajării cetățenilor români în străinătate de către alte persoane juridice sau de către persoane fizice, în afara agenților de plasare, cu amendă de la 25.000 lei la 40.000 lei.”

Greutatea inspectorilor de a depista intermediarii

Mai mulți inspectori de muncă au explicat că le e foarte greu să meargă pe urma anunțurilor de pe Facebook, una dintre principalele metode pentru ”pescuirea” angajaților. 

Nu e suficient că cineva a postat un anunț pentru a dovedi că a exercitat ”activitatea de mediere”. Trebuie dovedită activitatea de mediere: faptul că persoana/firma a cerut buletinul viitorului angajat, s-a ocupat de actele acestuia, dar și de relația cu angajatorul. 

De altfel, chiar în rapoartele anuale ale Inspecției Muncii, se precizează că principalele probleme pe care le identifică inspectorii în urma controalelor la agenții de intermediere sunt:

• lipsa contractelor încheiate cu persoanele fizice/juridice și organizații patronale din străinătate, care să conțină oferte ferme de locuri de muncă
• nerespectarea obligației de a asigura încheierea contractelor individuale de muncă și în limba română
• desfășurarea activității de mediere a angajării cetățenilor români în
• străinătate de către persoane juridice care nu aveau ca activitate principală “Activități ale agențiilor de plasare a forței de muncă “ – cod CAEN 7810
• desfășurarea activității de mediere pe teritoriul României de către persoane fizice

În 2019, au fost realizate 193 de controale la agenți de plasare de forță de muncă în străinătate. Au fost aplicate 121 sancțiuni contravenționale, din care 37 amenzi în valoare de 363.000 lei. 

De ce contează ca aceste firme să opereze legal?

Faptul că mulți dintre acești intermediari operează într-o zonă gri are consecințe directe asupra celor recrutați.

Câțiva muncitori dintre cei care au plecat la hamei pe 26 aprilie m-au contactat recent.

Fermierul le-a explicat că agenția de recrutare din Germania, prin care a solicitat muncitori, i-a cerut o sumă de 350 de euro doar pentru zborul spre Germania. Nu era prevăzut nimic pentru drumul înapoi. 

”Eu o să vă plătesc cât ați muncit la mine, dar cu transportul nu vă pot garanta că eu habar nu am de așa ceva.”

”L-am sunat pe domnul cu care am vorbit în România și auzi ce o zis către neamț. Dacă nu îți convine de oamenii ăia poți să îi țâpi acasă că îți aduc 100. Dar îmi dai 200 de euro comision de persoană. Neamțul o venit și ne-o zis nouă pe câmp. Am o vară care vorbește nemțește.”

Șeful ăsta (fermierul, n.r.) o zis că românul îi bandit, că ne îmbârligă.

Muncitor:

La câteva zile distanță, muncitorii nu au mai răspuns la telefon. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro