7 comentarii„S-a creat cadrul legal pentru crearea Comitetului de organizare a funeraliilor de stat. Este un ceremonial rezervat actualilor şi foştilor şefi de stat. Este cel mai înalt grad de recunoaştere a meritelor unui cetăţean român în slujba ţării sale şi pentru a vedea în ce va consta această coordonare instituţională în caz de funeralii naţionale va trebui să vină şi o altă hotărâre de Guvern, care va detalia toată această procedură”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului.
El a adăugat că foştii şefi de Camere parlamentare şi foştii premieri vor avea parte, ca și până acum, de funeralii cu onoruri militare, nu de stat. „Nu se modifică nimic la acest capitol, aceşti demnitari şi foşti demnitari vor beneficia de funeralii cu onoruri militare”, a explicat Mihai Constantin.
Ordonanța Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii 215/2016 privind ceremoniile oficiale prevede că „pentru organizarea funeraliilor de stat este necesară o coordonare unitară având în vedere implicarea mai multor instituţii cu atribuţii în organizarea ceremoniilor oficiale”.
Astfel, după decesul preşedintelui României sau al foştilor şefi de stat, vor fi organizate funeralii de stat, iar după decesul preşedinţilor şi foştilor preşedinţi ai Camerei Deputaților și Senatului, al premierului sau al foştilor premieri vor fi organizate funeralii cu onoruri militare.
Patru președinți după Revoluție, toți foștii șefi de stat trăiesc
După executarea prin împușcare a fostului dictator Nicolae Ceaușescu, România a avut patru președinți. Toți foștii șefi de stat sunt în viață, este vorba despre Ion Iliescu (93 de ani), Emil Constantinescu (84 de ani) și Traian Băsescu (72 de ani). Președintele în funcție, Klaus Iohannis, are 64 de ani.
În România a avut loc un singur eveniment funerar special dedicat unui fost conducător, după anii comunismului. Este vorba despre funeraliile regelui Mihai, care au avut loc în decembrie 2017, realizate după un protocol stabilit de Casa Regală.