Guvernul a găsit soluția pe termen scurt pentru a achita salariile minerilor, însă cărbunele nu mai are viitor în Uniunea Europeană

Minerii din Valea Jiului își vor primi banii restanți, după ce Guvernul a găsit o soluție pe termen scurt pentru problemă. Pe termen lung însă, cărbunele nu are viitor în Uniunea Europeană din cauza trecerii către surse mai puțin poluante.

Executivul a aprobat vineri o ordonanță de urgență care modifică Legea 200/2006 privind constituirea și utilizarea Fondului pentru garantarea creanțelor salariale, astfel încât să fie incluse și companiile aflate în insolvență, așa cum este Complexul Energetic Hunedoara. Astfel, minerii își vor putea primi banii direct de la stat.

Soluția statului nu este însă decât temporară. Autoritățile și conducerea companiei trebuie să găsească rapid soluții astfel încât aceasta să se restructureze și să devină viabilă.

Protestul minerilor

De marțea trecută aproximativ 100 de mineri s-au blocat în subteran la Livezeni și cam tot atâția la Lupeni. La Vulcan, sute de mineri au protestat în fața minei, potrivit Digi24. Cauza: întârzierea salariilor.

Recomandări

Cernobîlul de la Valea Călugărească, Prahova. Autoritățile și-au dat acordul pentru un mare depozit de gunoi lângă munții de deșeuri industriale. „Roșia Montană se mută la noi!”

Ce au cerut minerii:

• achitarea salariilor în două tranșe în zilele de 15 și 30 ale lunii;
• achitarea tichetelor de masă restante de 10 luni;
• achitarea transportului la locul de muncă, restant de 11 luni.

Din cauza lipsei de cărbune, termocentrala Mintia s-a oprit, iar 4.500 de apartamente din municipiul Deva au rămas fără căldură.

Ortacii de la Livezeni au oprit vineri seară protestul, după ce au primit asigurări că li se vor da banii săptămâna viitoare.

Protestul continuă însă la Lupeni.

Ministrul energiei: UE nu ne cere să închidem minele

În urma modificării legii, statul câștigă trei luni pentru restructurarea companiei. Virgil Popescu, ministrul economiei, spune că angajații Complexului Energetic Hunedoara vor putea primi maximum trei salarii de la fondul de creanțe bugetare.

„Dacă societatea nu are bani, salariile se plătesc de la fondul de garantare a creanțelor salariale. Este vorba de trei luni, trei salarii, pentru că așa spune legea”, a declarat Popescu, pentru Libertatea.

Acesta precizează că Uniunea Europeană (UE) nu ne cere să închidem minele, însă cere un plan de restructurare a companiei.

UE ne cere să devenim neutri din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050. Nu este adevărat că ne zice să închidem minele până în 2030. Dar unitățile de producere a energiei pe bază de cărbune se închid natural, dacă stau pasive și nu se modernizează, pentru că nu rezistă economic în piață. Trebuie să cumpere certificate de CO2, iar prețul acestora a crescut de la 5 euro la apariția acestora la circa 30 de euro azi.

Virgil Popescu:

Recomandări

De ce vrea Maricel Păcuraru să-și anuleze condamnarea din 2014. Argumentul avocaților: „Infracțiunea de spălare a banilor nu mai este infracțiune”

Oficialul a scris sâmbătă pe Facebook că producția de cărbune de la toate cele patru mine din Valea Jiului nu acoperă costurile, fapt ce creează mari dificultăți și la plata salariilor.

Complexul Energetic Hunedoara are datorii de 6,4 miliarde de lei

Complexul Hunedoara este în insolvență din 2019, iar creditorii companiei au cerut deja falimentul acesteia.

Pentru cererile de faliment instanța a fixat ca dată de judecare ziua de 27 mai, potrivit Gazetei de Dimineață, un ziar local din județul Hunedoara.

Totalul datoriilor societății este de 6,37 de miliarde de lei, din care circa 3 miliarde de lei sunt amenzile Administrației Fondului de Mediu aplicate pentru lipsa certificatelor de emisii.

Care este planul autorităților

În acest moment, Complexul Energetic Hunedoara include termocentralele Mintia și Paroșeni, plus minele Livezeni, Lupeni, Vulcan și Lonea.

Autoritățile vor ca termocentrala Mintia să fie preluată de Primăria Deva și Consiliul Județean Hunedoara, pentru asigurarea căldurii în oraș, în vreme ce minele Vulcan și Livezeni și termocentrala Paroșeni să rămână în cadrul unei alte entități economice.

Recomandări

„Nu trebuia să te pui cu Putin”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii de Aleksei Navalnîi”, care va apărea în România pe 22 octombrie

Energie prea scumpă

În anul 2013, anul înființării companiei în structura actuală, Complexul Energetic Hunedoara producea 5% din energia electrică a României și avea 7.000 de angajații.

Acum, aceasta mai produce doar 1% din energia națională și mai are 4.000 de angajați, potrivit site-ului de specialitate E-nergia.ro.

Scăderea vine ca urmare a faptului că energia produsă cu cărbune din Valea Jiului nu este competitivă ca preț. Cum este prea scumpă, nu are căutare.

Neavând clienți, societatea nu poate să-și plătească furnizorii și nici angajații.

Epopeea mineritului românesc

Mineritul din România are o istorie lungă și complicată.

În perioada comunistă, în minerit lucrau 350.000 de oameni, iar sectorul genera locuri de muncă indirecte pentru alți 700.000, potrivit unui studiu din 2006, condus de prof. dr. Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București.

În Valea Jiului lucrau 60.000 de ortaci, în 15 exploatări miniere.

Cărbunele era o parte importantă în planurile economice ale autorităților comuniste, căci minele furnizau materie primă pentru producția de energie a țării, iar aceasta era necesară mastodonților industriali comuniști.

Din această cauză, minerii au avut salarii mari în comunism și o serie de privilegii, dar și o relație apropiată a sindicatelor cu autoritățile.

Acesta nu a fost însă mereu bună: în anul 1977, minerii din Valea Jiului au protestat față de regimul lui Nicolae Ceaușescu, iar mulți au avut de suferit.

După Revoluția din 1989, ortacii din Valea Jiului au participat la mai multe mineriade, venind la București și ciocnindu-se violent cu forțele de ordine sau bătând protestatari.

În 1990, România avea 464 de mine de cărbune, minerale și metale, potrivit studiului realizat de Dumitru Sandu. Dar în perioada comunistă economia era centralizată, iar costurile reale de exploatare nu erau cunoscute.

După 1990, odată cu trecerea la economia de piață și capitalism, au apărut și primele fisuri. Mai exact, costurile nu acopereau producția.

Astfel au trebuit acordate subvenții masive de la buget.

Marea restructurare din 1997

În 1997, când România a fost aproape de faliment, autoritățile au decis restructurarea mineritului. Astfel, majoritatea exploatărilor miniere au fost închise.

La acel moment, în sectorul minier lucrau 171.000 de oameni. Forța de muncă din minerit a scăzut de la 171.000 în 1997 la 50.000 în anul 2004, în principal prin plecări voluntare.

În sectorul cărbunelui, 11 din cele 15 mine ale Văii Jiului au fost închise până la acest moment.

Compania Națională a Huilei (CNH) era cel mai mare datornic la buget în anul 2008, cu mai bine de un miliard de euro datorii la stat.

Aceasta a intrat în faliment, dar restructurările au continuat.

Statul a tot combinat între ele termocentralele și minele de huilă, sperând că acestea vor putea supraviețui împreună. În paralel, alte mine au fost închise cu timpul.

În 2012, Complexul Energetic Hunedoara s-a înființat prin combinarea termocentralelor Mintia și Paroșeni. În 2013, aceasta a fuzionat cu patru mine din Valea Jiului, grupate în Societatea Națională a Huilei.

Pentru alte trei, respectiv Petrila, Paroșeni și Uricani, Guvernul a convenit cu organismele internaționale închiderea acestora până în 2018.

UE vrea energie verde

Problema companiei este că nu produce energie la costuri competitive din cauza costurilor. Principalele costuri ale sale sunt cele de personal și costurile cu certificatele de carbon.

Acestea trebuie cumpărate de companiile poluatoare, potrivit legislației europene.

UE a impus aceste certificate cu scopul de a reduce poluarea, astfel încât să lupte cu schimbările climatice. Concomitent, UE susține energiile regenerabile. Cărbunele, în schimb, este cea mai poluantă sursă de energie.

Profesorul Mircea Coșea spune că problema mineritului este gravă, pentru că Uniunea Europeană are o direcție clară de reducere a emisiilor.

„Ceea ce s-a întâmplat acum este un eveniment care se va rezolva. Dar problema este mult mai gravă. Planul Verde al Uniunii Europene prevede o scădere a emisiilor. Trebuie o reorientare a minerilor. Eu cred că în Planul de Reziliență trebuie inclusă închiderea minelor, pentru că UE nu va mai permite așa ceva. UE nu spune direct să se închidă sectoare economice, dar prin modul prin care alocă fondurile te duce către așa ceva. Vor gaze, energie eco”, punctează Mircea Coșea.

Urmărește-ne pe Google News