O serie de organizații care promovează libertatea de exprimare, dar și mai mulți jurnaliști independenți au semnat, vineri, o reacție comună prin care cer Guvernului să „nu instituie Ministerul Adevărului în numele protecției împotriva dezinformării”.
Reacția vine după apariția în spațiul public a unor informații potrivit cărora mai multe ONG-uri pregătesc, în colaborare cu Guvernul, o platformă informatică care va scana presa online, bloguri și rețelele de socializare pentru a descoperi „fake news” și propagandă pro-rusă în contextul conflictului din Ucraina.
Problema cuvintelor-cheie
Alerta a dat-o un articol publicat de platforma online Profit.ro, care a scris că echipa de comunicare a Guvernului a cerut departamentelor de relații publice ale tuturor ministerelor să vină cu observații pe cuvintele-cheie și parametrii de analiză. În proiect este implicat și Departamentul de Stat pentru Urgențe, potrivit sursei citate.
Potrivit propunerilor trimise, între combinațiile de cuvinte care vor semnala o posibilă dezinformare este și cea care ar asocia Guvernul, premierul Nicolae Ciucă sau președintele Klaus Iohannis cu „corupție” sau „incompetență”, conform Profit.ro
Sintagmele analizate sunt:
- „palierul de decizie de la București este corupt”
- „lipsa de legitimitate a intervenției României în sprijinul Ucrainei”
- „România este o colonie a Vestului”
- „NATO/UE sunt slabe”
- „Democrația de tip vestic a eșuat”
- „NATO a provocat Rusia”.
De unde a venit propunerea
Inițiativa proiectului a fost asumată de GlobalFocus Center, un centru internațional de studii din domeniul politicii externe, cu sediul la București.
Oana Popescu, directoarea centrului, a explicat de unde a plecat ideea și cum s-a ajuns la colaborarea cu Guvernul.
„Este 100% o inițiativă de ONG-uri, noi și alte ONG-uri – Nicoleta Fotiade de la Media Wise, Ionuț Codreanu de la Active Watch, Alex Văleanu de la True Story Project și alții. Noi am pornit această inițiativă pe fondul a ce am văzut în ultimele zile trecute: isteria pastilelor cu iod, cozi benzinării, cozi la pașapoarte. După ce am tot sunat la guvern și le-am spus că e importantă comunicarea strategică, le-am spus să comunice pro-activ, am zis să facem noi un instrument cu care să le arătăm zilnic ce narative au tracțiune zilnică, ceva măsurabil, concret pe social media”, a spus Oana Popescu, citată de G4Media.ro.
Global Focus Center a scris pe Facebook că mecanismul nu este definitivat și că va fi 100% independent.
„Singurul parteneriat solicitat de la guvern a fost acesta: dacă facem așa ceva, sunt șanse să luați în considerare recomandările noastre? Noi putem arăta monitorizarea noastră. Avem șanse să ne luați în considerare? Au spus că da, au fost deschiși să colaborăm, și le-am cerut termeni – cheie pentru algoritmul nostru. Ce termeni-cheie să introducem, cum am cerut de la alte ONG-uri și de la experți individuali. Noi o să ordonăm termenii-cheie și o să alegem ce credem că e relevant, în baza experienței noastre”, a precizat Oana Popescu, conform G4Media.
Noi suntem integral responsabili pentru recomandările pe care le facem, iar guvernul este integral responsabil pentru cum întelege să reacționeze la ele. Va exista un protocol de colaborare între acest task-force format din experți și beneficiari (inclusiv guvernul) care va specifica foarte clar ce face și ce este și mai ales ce NU face și NU este acest mecanism.
GlobalFocus Center:
GlobalFocus Center este parte a unor rețele internaționale de experți care luptă cu dezinformarea. Organizația spune că metodologia sa este similară cu cea a partenerilor săi Bellingcat și DFRLab.
Bellingcat este o organizație jurnalistică ce folosește resurse tehnologice pentru documentarea sa.
- Oana Popescu este fostă jurnalistă, contributor pentru Stratfor și fost director de programe pentru Institutul Aspen. În 2016 a fost secretar de stat în Ministerul Muncii, însărcinat cu Afaceri Europene. Anterior, a fost consilieră a lui Mircea Geoană, actual secretar general adjunct al NATO.
Ce spune Guvernul
Guvernul spune că inițiativele ONG-urilor și experților media vor genera recomandări în domeniul combaterii dezinformării și știrilor false.
„Activitatea grupului este independentă de funcționarea și structurile Guvernului, produsele primite urmând a fi analizate și, eventual, valorificate”, arată Biroul de presă al Executivului.
Proiectul este inițiat de societatea civilă, iar Guvernul nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific.
Biroul de presă al Guvernului:
Contactat de Libertatea, șeful DSU, Raed Arafat, nu a putut comenta informația: „Acum sunt cu ministrul nostru şi cu ministrul de Interne francez, reveniți mai târziu, vă rog”.
Ministrul Digitalizării: „Nu cred că o astfel de platformă este potrivită în acest moment”
La rândul său, Marcel Boloș, ministrul Digitalizării, a declarat pentru Libertatea că ministerul pe care îl conduce nu este implicat în proiect: „Nu, ministerul Digitalizării nu este implicat în proiect. Consider că oportun este să reglementăm cadrul legal și trebuie să avem o procedură pentru ca ANCOM să poată lua decizia, dar și să le dăm posibilitatea celor care se consideră nedreptățiți să urmeze calea procedurală pentru ca să poată să conteste de decizii.
Nu cred că o astfel de platformă care să culeagă aceste sesizări este potrivită în acest moment. Cred că, mai degrabă, autoritatea căreia i se adresează cei care au astfel de sesizări sau se poate face autosesizare, respectiv ANCOM, trebuie să fie entitatea care să poată fi sesizată și ei să îi dăm forța necesară pentru ca să poată lua măsuri.
Marcel Boloș, ministrul digitalizării, pentru Libertatea:
Critici dure din partea societății civile
„Considerăm că o astfel de inițiativă este inacceptabilă și că prezintă un risc major la adresa libertății de exprimare a cetățenilor români în general, și mai ales a jurnaliștilor care expun probleme din societate. Informațiile apărute în spațiul public arată o profundă neînțelegere a rolului pe care guvernanții trebuie să îl aibă în lupta împotriva dezinformări”, se arată în scrisoarea deschisă semnată până în acest moment de 17 organizații, publicații și jurnaliști independenți. Între acestea, Centrul pentru Jurnalism Independent, Funky Citizen și Expert Forum.
„Lupta cu dezinformarea e prea complexă ca să o rezolvi doar cu o platformă”, a declarat pentru Libertatea Cristina Lupu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent.
Cu acest proiect, în care pune semnul egal între propagandă și criticile la adresa sa, Guvernul riscă să se transforme într-un Minister al Adevărului, atrage ea atenția.
„O să devină totul un fel de vânătoare de vrăjitoare. E îngrijorător că cineva din Executiv și-a pus problema asta, că ar trebui să fie incluse în proiect criticile presei la adresa statului”, spune Lupu.
Depinde cum folosește Guvernul platforma, spune un ONG
„Platforma, în sine, nu poate să afecteze cu ceva, dar rezultatele, inclusiv felul în care s-a ajuns la ele, pot fi folosite de Guvern în scopuri, din punctul nostru de vedere, care limitează libertatea de exprimare”, crede și Bogdan Manolea, președintele Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI).
El spune că platforma Guvernului nu va combate dezinformarea, care e o chestiune mult mai amplă de-atât. Chiar și așa, problema nu e că această platformă analizează niște texte, ci ce face mai departe cu rezultatele analizei.
„Dacă le folosești pentru a cenzura, a bloca site-uri, a pune pecetea de fake news, a face pâra la CNA sau a nu-i răspunde unui jurnalist la cererea de acces la informații publice, tocmai ai făcut o ilegalitate și va trebui sa răspunzi nu doar pentru ce a-i făcut, dar și pentru ce algoritm (de exemplu, Ciucă + incompetență, atunci fake news) ai folosit!”, explică asociația, într-un punct de vedere transmis public.
Statul poate folosi însă datele obținute prin această platformă pentru a înțelege mai bine cum se propagă știrile false și unde greșește în comunicarea sa cu oamenii, mai spune ApTI, care subliniază că singurele soluții sunt educația media și înțelegerea libertății de exprimare.
ActiveWatch încetează colaborarea
Organizația non-guvernamentală ActiveWatch a anunțat pe pagina sa de Facebook că „nu a susținut, nu susține și nu va susține cenzura guvernamentală” și a anunțat încetarea comunicării cu celelalte entități implicate în proiect.
Ciolacu: PSD nu va fi niciodată de acord cu proiectul
Președintele PSD Marcel Ciolacu a afirmat la rândul său că nu este de acord cu propunerea și a subliniat că dezinformarea trebuie combătută printr-o comunicare corectă și la timp, „nu cu «experți» sau «consultanți» care să vâneze vrăjitoare”.
„PSD nu va fi niciodată de acord cu propunerea făcută dlui Arafat de către „societatea civilă”! #Cenzura, #MinisterulAdevărului, #Scânteia nu pot deveni armele democrației și ale statului de drept. Trebuie să luptăm cu dezinformarea, dar fără a suprima sub nicio formă libertatea de exprimare folosind instrumente ale regimurilor totalitare”, a scris șeful PSD pe Facebook.
Contextul
Inițiativa vine la două zile după ce în întreaga țară s-au format cozi imense la benzinării după ce pe internet au circulat zvonuri că se vor scumpi carburanții la 10-11 lei pe litru.
Recent, autoritățile au blocat site-urile Sputnik și Russia Today pe motiv de propagandă prorusă, iar odată cu ele a fost blocat și site-ul Aktual24.ro. Acesta a fost ulterior deblocat, după proteste ale presei.
Nu se știe nici până acum cine a ordonat blocarea sa și nici baza legală a operațiunii.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a trimis la acel moment lista site-urilor periculoase către ANCOM, autoritatea de reglementare în comunicații, care mai departe a transmis un ordin către furnizorii de internet.
Însă DNSC nu are nicio atribuție legală în blocarea accesului la internet, iar cenzura este interzisă prin Constituție.
Practic, orice articol din presa de investigație ar putea fi semnalat drept propagandă rusă de către algoritmii platformei, la fel și orice text postat pe un blog sau pe rețelele sociale.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro