„Astăzi vom adopta ordonanţa de urgenţă referitoare la parteneriatul public-privat. Prin această ordonanţă de urgenţă vrem să eliminăm blocajele, dar şi să creştem capacitatea de investiţii în România. Nu a fost niciodată în România o lege a parteneriatului public-privat care să aibă succes. Este, în primul rând, vorba de o deblocare a legislaţiei, este vorba de o comprimare a termenelor de atribuire a contractelor pe baza unui studiu de fundamentare prin care se face selecţia partenerilor privaţi”, a declarat Viorica Dăncilă, în deschiderea şedinţei de Guvern.

Ea a menționat că, prin  Ordonanță se introduce pentru prima dată, pe lângă construcţia de bunuri şi operarea de servicii, ceea ce este o premieră în România.

”În acelaşi timp, excludem normele de aplicare, legea este clară, se poate aplica în mod direct. Totuşi, pentru o bună înţelegere a legii, se va elibera un ghid de bune practici, care nu este obligatoriu, dar care poate fi folosit ca un îndrumar”, a mai spus Dăncilă.

Premierul a precizat că „se constituie un termen de un an de zile pentru crearea unui fond special de finanţare a contractelor parteneriatului public-privat la nivel naţional”.

Ce cuprinde proiectul de ordonanță: Durata de cel puțin 5 ani a raporturilor contractuale, care să permită partenerului privat recuperarea investiţiei şi realizarea unui profit rezonabil

Potrivit actului normativ, parteneriatul public-privat are ca obiect realizarea sau, după caz, reabilitarea şi/sau extinderea unui bun sau a unor bunuri care vor aparţine patrimoniului partenerului public.

De asemenea, ordonanţa reglementează posibilitatea de a se realiza în parteneriat public – privat și proiecte care presupun exclusiv operarea unui serviciu public.

Printre elemente principale ale parteneriatului public-privat se află durata de cel puțin 5 ani a raporturilor contractuale, care să permită partenerului privat recuperarea investiţiei şi realizarea unui profit rezonabil, finanţarea proiectului, în principal din fonduri private şi, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice sau distribuirea riscurilor între partenerul public şi partenerul privat, în funcţie de capacitatea fiecărei părţi contractante de a evalua, gestiona şi controla un anumit risc.

Cu scopul de a înlătura ambiguitatea juridică, a fost înlocuit în multe dispoziții termenul de proiect de parteneriat public – privat cu cel de contract de parteneriat public – privat.

Finanţarea investiţiilor care se realizează în cadrul contractelor de parteneriat public-privat se poate asigura, după caz:

Ø integral, din resurse financiare asigurate de partenerul privat;

Ø din resurse financiare asigurate de partenerul privat, împreună cu partenerul public.

Cota de contribuție a partenerului public la finanțarea realizării investițiilor dintr-un contract de parteneriat public – privat reprezentată de resurse financiare de altă natură decât fonduri externe nerambursabile şi contribuţia naţională aferentă unor astfel de fonduri nu poate depăși 25% din valoarea totală a investiției.

De asemenea, actul normativ prevede constituirea, în termen de 1 an, a unui Fond special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat care se încadrează în categoria proiectelor strategice. Acest Fond special va fi constituit din venituri publice provenind din resurse financiare fiscale și nefiscale, inclusiv subvenții, prevăzute de legea specială de înființare a respectivului fond special.

În scopul implementării contractului de parteneriat public-privat se înființează și funcționează, conform Legii societăților nr.31/1990, o  societate de proiect.

Prin contractul de parteneriat public-privat, partenerul public va putea transmite sau constitui, în favoarea societăţii de proiect, dreptul de a colecta şi utiliza pentru derularea proiectului tarife de la utilizatorii bunului/bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul contractului de parteneriat public-privat. Tipurile de tarife şi nivelul acestora se reglementează în condiţiile legii.

În vederea încheierii și începerii executării obligațiilor dintr-un contract de parteneriat public-privat este necesară parcurgerea mai multor etape:

Ø realizarea de către partenerul public a unui studiu de fundamentare;

Ø aprobarea studiului de fundamentare de către Guvern pentru proiectele administraţiei publice centrale sau, după caz, de către autorităţile deliberative, pentru proiecte ale administraţiei publice locale;

Ø parcurgerea procedurii de atribuire a contractului de parteneriat public-privat;

Ø aprobarea contractului de parteneriat public-privat rezultat în urma finalizării negocierilor și inițializat de către părți de către Guvern pentru proiectele administraţiei publice centrale sau, după caz, de către autorităţile deliberative, pentru proiecte ale administraţiei publice locale;

Ø semnarea contractului de parteneriat public-privat;

Ø îndeplinirea tuturor condițiilor suspensive prevăzute în contractul de parteneriat public-privat, inclusiv a închiderii financiare.

Investitorul privat desemnat câştigător al procedurii de atribuire care încheie un contract de parteneriat public-privat dobândeşte calitatea de partener privat.

Partenerul public are obligaţia de a transmite Institutului Național de Statistică, în termen de 30 zile de la semnare, o copie conformă cu originalul a contractului de parteneriat public-privat.

Guvernul poate decide prin hotărâre ca anumite proiecte pe care le consideră strategice să fie pregătite şi atribuite în numele partenerilor publici care urmează să le implementeze de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză.

Iniţiativa realizării unui proiect în regim de parteneriat public-privat aparţine partenerului public. Durata contractului de parteneriat public-privat se stabileşte, în principal, în funcţie de perioada de amortizare a investiţiilor ce urmează să fie realizate de către societatea de proiect şi în funcţie de modalitatea de finanţare a acestor investiţii.

Stabilirea duratei se va face astfel încât:

Ø să se evite restricţionarea artificială a concurenţei;

Ø să se asigure un profit rezonabil pentru domeniul respectiv, ca urmare a exploatării bunului/bunurilor şi operării serviciului public ce formează obiectul proiectului;

Ø să se asigure un nivel rezonabil şi suportabil al preţurilor pentru serviciile ce formează obiectul proiectului, ce urmează să fie plătite de către beneficiarii serviciilor.

Contractul de parteneriat public-privat trebuie să prevadă bunurile sau categoriile de bunuri care, pe parcursul derulării contractului sau la încetarea acestuia, urmează să intre în proprietatea partenerului public, respectiv a societăţii de proiect inclusiv, după caz:

Ø bunurile realizate pe parcursul executării contractului ca urmare a realizării investiţiilor asumate de către partenerul privat sau societatea de proiect;

Ø bunurile pe care societatea de proiect trebuie să le transfere partenerului public la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat;

Ø bunurile pe care partenerul public are opţiunea de a le cumpăra la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat;

Ø bunurile care rămân în proprietatea societăţii de proiect la încetarea, din orice motiv, a contractului de parteneriat public-privat.

Partenerul public are dreptul să monitorizeze şi să controleze, pe toată perioada derulării contractului de parteneriat public-privat, modul în care partenerul privat şi/sau societatea de proiect îşi execută obligaţiile născute din contractul de parteneriat public-privat şi/sau din prevederile legale aplicabile.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni că partidul nu acceptă ca ordonanţa privind parteneriatul public-privat să nu fie adoptată în şedinţa de Guvern de joi, astfel că i-a cerut premierului să aibă o discuţie “foarte fermă” cu miniştrii avizatori.

“Există o legislaţie în domeniu, dar e atât de bună încât până acum nu s-a realizat niciun parteneriat public-privat pentru că condiţiile puse acolo fac ca această lege să fie inaplicabilă şi miliarde de euro care ar putea veni din zona privată pentru investiţii public-private în România nu au venit. (…) S-a discutat în ultimele două luni despre această ordonanţă, au avut consultări cu mai multe structuri (…), s-a stabilit ca în această săptămână să fie adoptată această ordonanţă. (…) Şi eu şi colegii din BPN i-a cerut doamnei prim ministru să aibă o discuţie foarte fermă cu toţi miniştrii avizatori pentru această ordonanţă şi să se transmită că partidul nu acceptă ca în şedinţa de Guvern de joia viitoare să nu se adopte ordonanţa privind parteneriatul public-privat, pentru că s-a întârziat suficient de mult”, a spus Dragnea.

Liderul PSD a arătat că această ordonanţă “poate descătuşa” investiţii mari, punctând că prin aceasta vor fi comprimate termenele.

Citește și: Deputaţii au adoptat proiectul prin care angajatorii pot monitoriza video angajaţii şi conversaţiile acestora. Care sunt condiţiile

 
 

Urmărește-ne pe Google News