1 comentariuVeniturile bugetului general consolidat în anul 2024 ajung la 620,2 miliarde de lei, iar cheltuielile sunt de 743 de miliarde de lei. Potrivit informațiilor guvernamentale, rectificarea bugetară adaugă 10,4 miliarde de lei la buget, iar Sănătatea, Educația, Transporturile și Dezvoltarea regională sunt domeniile care vor primi mai mulți bani.
„Aprobăm astăzi o rectificare bugetară pozitivă, fiindcă alocăm resurse suplimentare pentru toate marile proiecte de investiţii ale statului. Există un plus de venituri bugetare după primele opt luni, venituri pe care le folosim ca să dezvoltăm în continuare România”, a explicat premierul Marcel Ciolacu în debutul ședinței de Guvern.
„Evident că la acest nivel-record de investiţii, creşte şi deficitul bugetar la 6,9% din Produsul Intern Brut. Este însă un deficit sustenabil, ţinând cont că 8,5 lei din 10 cheltuiţi merg în autostrăzi, spitale, şcoli şi reţele de gaze, apă şi alte obiective de interes local”, a adăugat el.
Boloș: Există riscul ca deficitul să depășească 8%
La briefingul de presă de după ședința Executivului, ministrul de finanțe, Marcel Boloş, a admis că există riscul ca deficitul să ajungă la peste 8%
„Există acest risc pe care îl avem din perspectiva veniturilor pe care le-am cuprins în buget pe componenta de degitalizare şi amnistie fiscală. Nu cred că putem garanta sută la sută că aceste venituri, în întregime, se vor încasa la buget”, a spus Boloș, potrivit news.ro.
Boloș a menționat că, dacă acest risc se va adeveri, ţinta Guvernului, de 6,9%, va fi afectată.
România are cel mai mare deficit din UE
România este în procedură de deficit excesiv din martie 2020 și a agreat împreună cu Comisia Europeană că va ajunge la sub 3% din PIB până în 2024.
Guvernul şi-a asumat la început de an un deficit de 5% din PIB, față de 6,6% cu cât s-a închis anul 2023, dar Comisia Europeană a estimat că vom ajunge la 6,9% din PIB.
Execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului arată un deficit de 3,6% din PIB, cu aproape 1,3 puncte procentuale mai mare faţă de aceeaşi perioadă din 2023. În schimb, ministrul finanțelor, Marcel Boloș, a declarat pe 20 septembrie că deficitul bugetar este „în acord cu previziunea” făcută de Comisia Europeană.
Premierul Marcel Ciolacu a spus pe 23 iulie că România va negocia cu noua Comisie Europeană un acord pe şapte ani pentru reintrarea în ţinta de deficit de 3%.
Blocul Național Sindical: Întrebarea este cine va plăti pentru aceste măsuri
BNS a criticat, prin vocea președintelui Dumitru Costin, modul cum s-a făcut rectificarea bugetară de către Guvern și a precizat că creșterea deficitului va duce la taxe mai mari pentru anul viitor.
„Bugetul pentru 2024 a fost făcut prost și nerealist, deficitul bugetar fiind aproape dublu față de perioada similară din 2023: 71 mld. în 2024 lei față de 38 mld. lei în primele șapte luni din 2023. DOI. Fără această rectificare bugetară, multe instituții ar fi rămas inclusiv fără bani de salarii! Modul în care s-a făcut această rectificare arată că, din punct de vedere fiscal, 2025 va fi un an dureros, în care, pe lângă tăieri semnificative de cheltuieli, vom avea și taxe și impozite mai mari. Decontul va veni sigur! Întrebarea este: cine va plăti pentru aceste măsuri și cât de dur?”, a spus președintele BNS.
Sindicaliștii consideră că „ne îndreptăm spre un 2025 cu impozite mai mari și tăieri severe de cheltuieli” și se întreabă: „Ce ne așteaptă în 2025?”.