Guvernul ar putea aproba vineri creșterile de taxe prin modificarea Codului Fiscal – surse. Există schimbări însă față de schița anterioară

Modificările la Codul Fiscal, prin care Guvernul Ciucă va majora o serie de taxe, ar putea fi aprobate vineri de Executiv în ședință, au declarat surse oficiale pentru Libertatea. Deocamdată însă, pe site-ul Guvernului nu este menționată nicio ședință pentru ziua de vineri.

Ce măsuri vor intra în vigoare de la 1 august

• vor crește accizele la alcool și tutun

• plafonul pentru scutirea de impozit pe venit scade de la 30.000 de lei la 10.000 de lei în agricultură și construcții

• contractele part-time vor fi impozitate la nivelul salariului minim

În proiectul anterior era prevăzută și trecerea de la impozitul specific din turism la un impozit de 1% pe cifra de afaceri. 

Acum, modificările legate de turism vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023.

De asemenea, tot de la 1 august vor intra în vigoare modificări în impozitarea câștigurilor din jocuri de noroc. Varianta precedentă prevedea trepte între 10% și 40%.

Noul proiect prevede impozit de 3% pentru veniturile de până la 10.000 de lei, 20% pentru venituri de până la 66.750 și 40% pentru venituri peste acest nivel.

Teoretic, Codul Fiscal se poate schimba cu minim 6 luni înainte de intrarea în vigoare a modificărilor, iar în cazul în care se introduc sau se cresc taxe în timpul anului atunci acestea trebuie să intre în vigoare de la 1 ianuarie a anului viitor. Există însă și o prevedere care spune că dacă modificările se fac prin ordonanțe de urgență, atunci acestea pot prevedea termene mai scurte de intrare în vigoare, dar nu mai puţin de 15 zile de la data publicării.

Recomandări

Imagini cu banii puși de un pacient pe biroul lui Nelu Tătaru, despre care procurorii susțin că sunt șpagă luată de fostul ministru al sănătății

Măsuri ce vor intra în vigoare de la 1 ianuarie

• impozitele pe locuințe vor fi calculate la valoarea reală, din grila notarilor. Dacă în varianta precedentă era un interval de 0,1-0,2% pentru clădirile rezidențiale, în noul proiect există doar un minim de 0,1%. Astfel, primăriile vor putea taxa chiar mai mult decât în proiectul anterior. Pentru clădirile nerezidențiale va exista un nivel de minim 0,5%. În proiectul inițial era trecut un interval de 1-1,3%.

• TVA crește de la 9% la 19% pentru băuturile cu zahăr

• TVA crește de la 5% la 9% pentru serviciile de catering și la restaurante

• TVA de 5% se aplică doar pentru o singură locuință, cu o suprafață de maxim 120 de metri pătrați și cu o valoare de maxim 600.000 de lei

• Pragul pentru microîntreprinderi scade de la 1 milion de euro la 500.000 de euro. Impozitul va fi de 1%, dacă au minim un angajat. Dacă nu are niciun angajat, impozitul va fi de 16% din profit.

• Impozitul pe dividende crește de la 5% la 8%.

• Pragul pentru persoane fizice autorizate (pfa) scade de la 125.000 la 25.000 de euro.

• Firmele care au vânzări de minim 10.000 de euro vor fi obligate să aibă POS pentru posibilitatea plății cu cardul.

Deduceri personale

De asemenea, va exista un sistem de deduceri personale.

Recomandări

Mario Iorgulescu scapă de acuzația de omor. Judecătorii au schimbat încadrarea faptei și poate primi o pedeapsă mai mică

• o deducere personală pentru cei cu venituri de până în 2.000 de lei brut. 
• o deducere suplimentară de 15% din salariul minim brut pe țară pentru tinerii de până în 26 de ani cu venituri cu  maximum 2.000 de lei mai mari peste salariul minim brut. În acest moment, salariul minim brut este de 2.550 lei.
• 100 de lei lunar pentru fiecare copil de până în 18 ani.

Urmează impozitarea salariilor mari ale bugetarilor și a pensiilor speciale

Potrivit surselor Libertatea, săptămâna viitoare se va discuta în coaliție impozitarea salariilor mari ale bugetarilor și a pensiilor speciale, inclusiv cele militare.

România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reforma pensiilor și trecerea lor pe un sistem de contributivitate.

În acest moment, cheltuielile cu pensiile speciale sunt de 2 miliarde de euro anual.

Primesc pensii speciale în România judecătorii, politiștii, jandarmii, militarii, angajații SRI și SIE, parlamentarii, diplomații și funcționarii unor instituții, precum Curtea de Conturi, Parlamentul și personalul auxiliar din justiție.

Ministerul de Interne și cel al Apărării nu consideră însă pensiile militarilor și pe cele ale polițiștilor drept pensii speciale, ci „pensii de serviciu” sau „pensii ocupaționale”. Aceștia primesc însă sume de la buget, nefiind bazate pe contribuții.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro