UPDATE. Guvernul a atacat la CCR desemnarea completelor de 5 judecători de la ÎCCJ; Opoziţie: „Liviu Dragnea a ordonat, Dancilă a executat”

Opoziţia atacă dur demersul Guvernului Dăncilă.

UPDATE. „Liviu Dragnea a ordonat, Dancilă a executat”, a scris deputatul USR Stelian Ion, pe Facebook.

„Viorica Dancilă ar fi sesizat CCR cu un „conflict juridic de natură constituțională” legat de nemulțumirea lui Dragnea față de componența completului de la ICCJ care îi judecă recursul în dosarul în care a fost condamnat în primă instanță. Sesizare la CCR cu dedicație. Pesedistii sunt atât de incompetenți, că nici măcar ticăloși ca lumea nu pot fi. Ei, nu altcineva, au redactat textul ăsta (art. 32 din Legea 304/2004) și au scris negru pe alb, încă din primul alineat, că aprobarea compunerii completărilor de 5 judecători se face LA ÎNCEPUTUL FIECĂRUI AN”, a arătat el.

Dragnea afirma, într-o emisiune la Antena 3, că i-a transmis domnului ministru Toader „să se gândească dacă nu cumva dumnealui, pentru că este totuşi un specialist în genul ăsta de speţe, prin Guvern, poate să facă acest demers”, întrebat despre o posibilă solicitare de sesizare a CCR pe acest subiect.

Recomandări

Rezultate oficiale BEC alegeri parlamentare 2024. PSD conduce, trei partide suveraniste în viitorul parlament

Liderul PSD preciza că Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată de Parlament, nu este aplicată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În acest moment la Curtea Supremă sunt două complete de apel în domeniul penal, formate din 5 judecători, care dau sentințele definitive în dosarele în care acuzații sunt demnitari.

Un complet este condus de vicepreşedintele Curţii, Iulian Dragomir, iar celălalt de șefa interimară a Secției penale, judecătoarea Sorina Popescu. Cei doi sunt membri de drept ai celor două complete, conform vechii legi, iar ceilalţi opt judecători (câte patru la fiecare complet) au fost desemnaţi prin tragere la sorţi.

Potrivit noilor modificări aduse la Legea 304/2004 promulgate în iulie de preşedintele Iohannis, aceste două complete nu vor mai avea membri de drept, respectiv vicepreşedintele Curţii Supreme şi şeful Secţiei penale, ci toţi cei zece membri vor fi traşi la sorţi.

La scurtă vreme de la promulgarea noii legi, Colegiul de conducere al Curţii Supreme a decis că nu se impune schimbarea componenţei acestor complete în 2018, pe motiv că au fost deja alese pe legea veche.

„Dispoziţiile noii legi sunt norme de organizare ce vizează formaţiuni de judecată cu reglementare specifică, constituite „la începutul fiecărui an” şi, în absenţa unei norme tranzitorii, devin aplicabile începând cu data de 1 ianuarie 2019″, se arată în hotărârea Colegiului.

Recomandări

Rezultate Exit Poll alegeri parlamentare 2024. „Suveraniștii” au 30% din locurile din Parlament

Citeşte şi:

INVESTIGAȚIE EXCLUSIVĂ/ Primăria Sectorului 5 a cumpărat cu 41 de euro iarbă de 2,5 euro! Gazon achiziționat cu un preț supraevaluat pe metrul pătrat

Vezi rezultate exit poll alegeri parlamentare 2024 și urmărește rezultatele alegerilor pentru Parlamentul României!
 

Urmărește-ne pe Google News