La doar câteva minute după demiterea Guvernului Cîțu, PSD a anunțat, prin vocea președintelui Marcel Ciolacu, că vrea alegeri anticipate în luna martie a anului viitor.
„Momentan, Partidul Social Democrat are o singură decizie: decizia e că vom merge la alegeri anticipate. (…) Aşteptăm mesajul de la preşedintele României. Din punctul nostru de vedere, alegerile anticipate reprezintă un act democratic. Este un act democratic prin care au trecut toate statele europene”, a declarat Ciolacu.
Organizarea de alegeri anticipate reprezintă însă un proces complicat, în care președintele Iohannis are cuvântul decisiv. Și asta pentru că abia după respingerea de Parlament a două propuneri de premier, președintele poate decide dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate.
O soluție care, dacă e să ținem cont de sondajele de opinie, ar avantaja PSD și AUR și ar aduce un număr mai mic de senatori și deputați pentru PNL-ul prezidențial.
Una dintre variante: guvernul tehnocrat
Organizarea alegerilor anticipate nu a fost singura propunere enunțată de Ciolacu. Până la acestea, șeful PSD a vorbit de un guvern tehnocrat până în martie, când ar urma să fie organizat scrutinul parlamentar. „Dacă se creează o majoritate politică, cu reprezentare în Parlamentul României, împreună cu preşedintele României, putem stabili un guvern de specialişti până vor avea loc alegerile anticipate”, a subliniat Ciolacu.
Și calculele pentru susținerea unui guvern tehnocrat sunt complicate. Pentru că ar fi nevoie de susținerea mai multor partide pentru acesta și de o variantă de premier agreată de cât mai mulți parlamentari, dar și de președintele Iohannis.
România a mai avut două guverne tehnocrate: 22 decembrie 1999 – 28 decembrie 2000, cabinetul condus de Mugur Isărescu, respectiv 17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017, cel condus de Dacian Cioloș.
Ambele guverne tehnocrate au funcționat după prăbușirea coalițiilor de dreapta aflate la putere și după ambele guverne tehnocrate, alegerile au fost câștigate detașat de PSD.
O altă posibilitate: guvern minoritar PNL, cu susținere în Parlament
Susținător public al premierului Florin Cîțu, președintele Iohannis poate să-l nominalizeze din nou pe acesta pentru funcția de premier-desemnat, mizând pe voturile PNL și UDMR, dar și ale celor din Opoziție, fie că e vorba de cele ale PSD, ale unora dintre membrii USR-PLUS sau AUR. Sau să încerce cu un alt liberal – numele lui Nicolae Ciucă a fost vehiculat mereu ca posibilă variantă de premier -, care să negocieze susținerea în Parlament.
Și aici există precedente: Guvernul minoritar PNL-UDMR condus de Călin Popescu Tăriceanu a condus România în perioada aprilie 2007-decembrie 2008, având susținerea PSD în Parlament. Același lucru s-a întâmplat și cu Guvernul Ludovic Orban 2, după ce primul guvern Orban a fost demis prin moțiune de cenzură. Orban a redevenit premier cu voturile PSD în martie 2020, pe fondul răspândirii pandemiei de coronavirus în România.
Acum, PSD, prin vocea aceluiași Ciolacu, respinge o nouă susținere pentru un guvern minoritar PNL.
Varianta refacerii coaliției PNL-USR-PLUS-UDMR, fără Florin Cîțu premier
Un alt scenariu dorit de cei de la USR, dar și de o parte dintre parlamentarii PNL (cei care l-au susținut pe Ludovic Orban la congresul liberal) este refacerea coaliției de guvernare. Numai că și aceasta se anunță o misiune dificilă, în condițiile în care premierul Cîțu demis astăzi inclusiv cu voturile USR-PLUS este noul președinte al PNL.
Or, în condițiile în care PNL nu renunță la varianta Florin Cîțu premier din nou sau nu intervine președintele Klaus Iohannis cu o altă propunere agreată de PNL, USR-PLUS a anunțat clar că nu va reveni la putere și va trece în opoziție. Există însă și varianta ca liberalii să se răzgândească și să accepte o altă variantă de premier.
Până atunci, președintele Klaus Iohannis a anunțat marți seara că nu va convoca consultări cu partidele până săptămâna viitoare.
Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea