ComenteazăPremierul a spus că nu s-a făcut o dezbatere reală, transparentă, a amendamentelor, în comisii discutându-se uneori amendamente care nici nu erau formulate clar.
Cioloş a mai susţinut că nu este posibil ca parlamentarii să nu fi ştiut despre Legea responsabilităţii fiscale, potrivit căreia cu şase luni inainte de alegeri nu se mai adoptă acte normative legate de salarii. Premierul a precizat că legea spune că instituţiile publice nu adoptă astfel de acte normative, iar Parlamentul este instituţie publică.
În opinia lui Cioloş, dacă se dorea ca legea să fie aplicabilă, se respecta principiul bicameralismului, care spune că dacă o lege este votată cu modificări fundamentale la o Cameră, se întoarce la camera iniţială.
„Legea a trecut de Senat fără nicio modificare şi a fost modificată substanţial în Camera Deputaţilor, fără ca Senatul să fie consultat şi să se ceară votul pe acele amendamente”, a spus şeful Executivului.
Cioloş a ţinut să precizeze că nu discută de cvorum, fiindcă „e treaba parlamentului să decidă dacă a fost cvorum sau nu.
Un alt argument al premierului a fost acela că OUG e în Parlament de câteva luni de zile şi ar fi fost timp pentru o dezbatere reală şi „pentru a veni cu argumente consistente şi inatacabile”.
„Această lege, aşa cum a fost votată, afectează nişte principui pe care Guvernul şi-a bazat modificările salariale. Ea adânceşte inechităţile salariale pe care am încercat să le corectăm (…) Guvernul nu contestă nevoie de ajustare a salariilor în sectorul bugetar, dar, dincolo de măriri, este esenţială corectarea unor inechităţi carepersită de ani de zile şi care au fost adâncite tocmai de acest mod de abordare pe picior”, a apreciat Cioloş.
Conform premierului, acestă „abordare populistă a politicii salariale pericilitează foarte mult posibilitate adoptării şi aplicării în perioada următoare a unei legi a salarizării unitare”.
Impact bugetar estimat la 4 miliarde de lei
Conform unui document de lucru, aplicarea modificărilor decise de comisiile de specialitate determină creşteri salariale care, în cazul unui director de unitate de asistenţă socială pot ajunge până la 54%, de la 4212 lei la 6498 de lei, în cazul unui asistent social ar putea fi de 38% de la 2382 de lei la 3297 de lei, în timp ce pentru salariul unui psiholog stagiar în aceeaşi unitate nivelul creşterii este de 6%, ceea ce reprezintă mai puţin de 100 de lei.
Impactul bugetar rezultat în urma viitoarelor majorări salariale de 15% în sănătate şi educaţie este estimat la 4 miliarde de lei, estima Dragoș Pîslaru, ministrul Muncii.
Cu toate acestea, alți politicieni contrazic cifrele inaintate de ministru. „Este calculul făcut de noi grosso modo (4 miliarde de lei – n.r.) pe amendamentele depuse la Ordonanţa 20 pe sănătate şi educaţie. Creşterile sunt raportate la ceea ce este în plată acum, nu ştiu de unde este impactul de 2,6 miliarde de lei pe care l-a spus dl ministru al Muncii din guvernul tehnocrat. Practic, impactul pe 4 luni e de 349 de milioane de lei, pe brut ar trebui să fie până la sfârşitul anului de 835 de milioane. Deci, nu ştiu de unde a scos un impact de 2,6 miliarde”, a declarat deputatul Rovana Plumb, citat de Agerpres.
Majorările de 15% ar trebui să aibă loc începând cu 1 decembrie 2016, pentru personalul din domeniul sănătății, iar personalul din învăţământ, de la 1 ianuarie 2017.