Cuprins:
Președinta Adunării Naționale, Yaël Braun-Pivet, a anunțat că 331 de deputați au votat moțiunea depusă de stânga (în timp ce erau necesare 288 de voturi) ca răspuns la utilizarea de către Michel Barnier a articolului 49.3 pentru a adopta fără vot proiectul de buget al Securității Sociale.
La doar trei luni de la numire, conform Constituției, Michel Barnier va trebui să-și prezinte imediat demisia președintelui Emmanuel Macron, care tocmai s-a întors dintr-o vizită de stat în Arabia Saudită.
Lui Macron i se cere demisia
Partidul „Franța Nesupusă”, prin vocea președintei grupului în Adunare, Mathilde Panot, a făcut din nou apel la „Emmanuel Macron să plece”, cerând „alegeri prezidențiale anticipate”, miercuri, după căderea guvernului lui Michel Barnier în Adunare.
„Moțiunea de cenzura inevitabilă a avut loc. Chiar cu un Barnier la fiecare trei luni, Macron nu va rezista trei ani”, a adăugat liderul LFI Jean-Luc Mélenchon pe rețeaua de socializare X.
Apelul lui Michel Barnier
În ultimele sale cuvinte ca prim-ministru, Michel Barnier, în vârstă de 73 de ani, a făcut apel la „responsabilitatea” fiecărui deputat într-un „moment al adevărului”.
„Nu din plăcere am prezentat aproape exclusiv măsuri dificile; realitatea bugetară nu va dispărea prin miracolul unei moțiuni de cenzură”, a declarat el, vizibil resemnat, în fața unui hemiciclu redevenit serios după momente de agitație.
Înlocuire „rapidă”?
Deși Emmanuel Macron a cerut „să nu se inducă teamă” prin evocarea unui risc de criză financiară, Michel Barnier nu a ezitat să dramatizeze miza.
Cu un deficit public așteptat la 6,1% din PIB în 2024, mult peste cei 4,4% prevăzuți în toamna lui 2023, obiectivul de 5% ar fi ratat în absența unui buget, iar incertitudinea politică ar afecta costul datoriei și creșterea economică.
În ciuda acestor avertismente, Michel Barnier va părăsi Matignon, la 62 de ani după singurul precedent din a V-a Republică: cenzura lui Georges Pompidou, pe atunci prim-ministru al Generalului de Gaulle.
Toate privirile, care se îndepărtaseră de Palatul Elysee, se îndreaptă acum către Emmanuel Macron.
Președintele ar putea alege „rapid” un nou prim-ministru, conform tuturor interlocutorilor săi. O grăbire neobișnuită care urmărește să limiteze incertitudinea ce apasă asupra opiniei publice și a piețelor.
O nominalizare înainte de ceremonia fastuoasă de redeschidere a Catedralei Notre-Dame din Paris, sâmbătă, este „posibilă”, estimează o sursă apropiată. Dar „nimic nu este decis”, asigură anturajul prezidențial.