Potrivit proiectului de ordonanță, Centrul Național pentru Informații Financiare va exista fără personalitate juridică în cadrul Ministerului Finanțelor, la nivel de direcție generală.
Acesta va putea apăra și Agenția Națională de Achiziții Publice (ANAP), Comisia Națională de Prognoză (CNP) și Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.
Noul centru va prelua și personalul și activitățile din domeniul tehnologiei informației ale acestor entități, dar și drepturile și obligațiile în caz de litigii.
În orice moment se pot pierde masiv date
În preambulul proiectului de ordonanță de urgență, se arată că acest Centru Național de Informații Financiare se înființează ”având în vedere creșterea frecvenței evenimentelor negative generate de atacurile informatice care pot genera pierderi importante sistemului financiar-fiscal”.
De asemenea, un alt motiv invocat este că ”neluarea unor măsuri în regim de urgență poate conduce în orice moment la apariția unui incident de securitate cu consecința pierderii masive de date”.
Poate asigura servicii și altor instituții de stat
Concomitent, ”Centrul Național pentru Informații Financiare poate asigura, cu titlu gratuit, pentru alte entități publice, anumite servicii din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, în domeniul finanțelor publice, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului”.
În fine, centrul coordonează în mod direct activitatea din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor din cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice.
Inițial, proiectul a fost prezentat în luna iulie, iar Executivul anunța atunci că vrea să unifice bazele de date ale ANAF, Ministerului de Finanţe şi Trezoreriei într-o singur sistem informatic. „S-a luat decizia ca, joi, Ministerul Finanţelor, ANAF şi STS să prezinte un memorandum privind crearea unui sistem de date informatice unice sub forma de centru naţional de informaţii financiar-fiscale”, anunța atunci Bogdan Stan, șeful ANAF, după o întâlnire cu premierul Mihai Tudose.