Potrivit lui Toma Petcu, ministrul Energiei, Memorandumul Rompetrol avea o prevedere prin care acesta devine nul dacă DIICOT decide trimiterea ”Dosarului Rompetrol” în instanță.
”Atunci când am preluat mandatul (ianuarie 2017 — n.r.), în luna a treia expira memorandumul de înțelegere. Am prelungit încă șase luni, până în luna a noua. Am considerat că șase luni vor fi suficiente pentru a se finaliza negocierile. Am constatat în această perioadă că este foarte greu. Cred că în februarie am scris atât DNA, cât și DIICOT, am cerut informații legate de dosarele în care sunt anchetate companiile Rompetrol, pentru a ne lămuri foarte clar care este stadiul, ce culpabilități sunt. Am primit răspuns din partea acestor instituții, dar am considerat că nu sunt foarte lămuritoare și am făcut un material transmis către CSAT”, a spus Toma Petcu la comisia parlamentară de investigare a ANRE, potrivit Agerpres.ro.
Numai că CSAT a răspuns că, dacă Guvernul și Ministerul Energiei nu au considerat necesar să informeze sau să ceară un punct de vedere la momentul adoptării acestuia, atunci nici acum nu se cade.
”Ba mai mult, începând cu luna a noua, s-a început urmărirea penală în dosarul DIICOT în ceea ce privește speța Rompetrol. Anul trecut, în 2016, Ministerul Energiei s-a constituit parte civilă în acest dosar, iar Ministerul de Finanțe s-a constituit, de asemenea, parte civilă cu suma de 225 de milioane de euro”, a mai spus Petcu.
DIICOT și ”Dosarul Rompetrol 2”
Este vorba de Dosarul Rompetrol 2, în care sunt vizați mai mulți foști miniștri, dar și directori ai rafinăriei Petromidia. Dosarul vizează privatizarea rafinăriei și conversia datoriilor acesteia în obligațiuni în anul 2003.
În acel moment, grupul Rompetrol era deținut de către Dinu Patriciu. Kazahii de la KazMunaiGaz au preluat Rompetrol în 2007, moment la care anunțau că intenționează să achite datoria istorică de circa 700 de milioane de dolari, scadentă în 2010. Numai că la acel moment, kazahii nu au plătit decât o mică parte, de 54 de milioane de dolari, iar restul datoriilor au fost convertite în acțiuni. Astfel, statul român a ajuns acționar la Rompetrol Rafinare, cu 44,6%% din acțiuni.
Rompetrol Rafinare deține rafinăriile Vega și Petromidia, dar și a doua rețea de benzinării din România ca întindere.
Memorandumul Rompetrol a fost negociat în anul 2013, când premier era Victor Ponta, iar ministru al Energiei era Constantin Niță.
Chinezii intră pe fir
Între timp, însă, grupul kazah de stat KazMunaiGaz a vândut 51% din Rompetrol Group către grupul chinez CEFC.
Fostul Rompetrol Group fusese redenumit de către kazahi în KMG International, iar compania este înregistrată în Olanda.
Chinezii nu pot, însă, să finalizeze tranzacția deoarece nu pot intra în proprietatea acțiunilor la rafinăria Petromidia. Aceasta este pusă sub sechestru de către Fisc din 2010, iar anul trecut a pus un alt sechestru și DIICOT, în Dosarul Rompetrol 2.
CEFC, noua stea petrolieră a Chinei
CEFC este noua stea a sectorului petrolier din China, însă are investiții și în sectorul financiar, dar și în turism și în fotbal, respectiv clubul Slavia Praga.
Mai mult, CEFC tocmai ce a cumpărat în acest an o participație de 14,2% în Rosneft, gigantul petrolier de stat al Rusiei pentru mai bine de 9 miliarde de dolari.
Potrivit topului Fortune Global 500, CEFC este a 222-a companie a lumii ca mărime, după ce în ediția anterioară s-a clasat pe locul 229. CEFC a înregistrat în 2016 venituri totale de 43,7 miliarde de dolari, în creștere cu 4,5%, în vreme ce profitul a urcat cu 22,8%, până la 740 de milioane de dolari.
Grupul chinez are 29.600 de angajați și active totale de 22,5 miliarde de dolari.
Ye Jianming, fondatorul CEFC, paravan pentru Armata Chineză?
Fondatorul CEFC este Ye Jianming, însă presa americană speculează deja că acesta este doar o interfață a Armatei Chineze.
Ye Jianming are 40 de ani și a cumpărat o serie de active petroliere pe când avea 20 de ani, după ce fusese pădurar, conform Fortune.
Potrivit Financial Times, acesta sponsorizează un think thank compus din generali chinezi și foști membri ai serviciilor secrete. Acest grup argumenta în 2010 că China să ducă războaie cu Vietnam și Filipine în privința insulelor din Marea Chinei de Sud asupra cărora mai multe state revendică posesia acestora.
A condus o companie a Armatei care importa țiței din Iran
Biografia din Singapore a lui Ye Jiangmin spune o altă poveste despre acesta: ar fi condus anterior Zhuhai Zhenrong, un trader de petrol din China care importa țiței din Iran. Iar înainte de asta ar fi fost timp de doi ani secretar general al China Association for Friendly International Contact (CAIFC), o organizație internațională a Armatei chineze. Acest think-thank este în esență o organizație de propagandă a Chinei, potrivit cercetătorului Mark Stokes de la Project 2049 Institute (Institutul Proiect 2049 – n.r.).
Investește alături de fiica unui mareșal
Ye Jiangming a negat și zvonurile că ar fi rudă cu mareșalul Ye Jianying, un fost lider comunist a cărui familie ar fi avut afaceri petroliere în sudul Chinei. Pe de altă parte, documentele bursiere din Hong Kong arată că CEFC a investit împreună cu nepoata mareșalului, Ye Jingzi, într-o companie media.
Concomitent, CEFC are un comitet comunist și un comitet al tineretului, organizații care de regulă se găsesc doar în companiile de stat. În fine, societatea are foarte mulți foști militar printre angajați și un regim cazon.
Potrivit Fortune, două explicații ar fi pentru acest lucru: fie CEFC este o unealtă a statului pentru a obține afaceri de-a lungul lumii, fie este privată, dar se bucură de o legătură bună cu Guvernul. Ye Jiangming neagă legăturile cu Armata chineză.
Acesta spune că partenerii mai mici al CEFC din China i-au ”umflat” biografia și relațiile cu guvernul pentru a câștiga contracte mai bune.