Guvernul pregătește noi taxe: crește acciza la țigări, apare taxa pe zahăr, impozitul pe locuințe ar putea exploda

Mai multe măsuri sunt luate în calcul de Guvern, unele urmând să intre în vigoare de la 1 iulie, altele de la 1 ianuarie 2023, iar altele gradual până în 2028.

Care sunt măsurile:

• Creșterea accizelor la țigări de la 1 iulie. Calendarul privind accizele agreat cu Uniunea Europeană a expirat, astfel că este nevoie de unul nou. Acestea ar urma să crească cu 5,5% pentru țigări, cu 12,3% pentru lichidul cu nicotină și cu 35,6% pentru tutun încălzit.
• Pragul pentru microîntreprinderi ar urma să scadă de la un milion de euro în acest an la 500.000 de euro în 2023, urmată de o diminuare la 300.000 de euro în 2024 și 100.000 de euro în 2025. Firmele care vor avea afaceri peste aceste praguri vor plăti impozit pe profit de 16% față de 1% sau 3%. De asemenea, dispare posibilitatea de a avea microfirmă fără angajați care să plătească 3% impozit pe venit.
• Împozitarea clădirilor se va face la valoarea de piață a imobilelor, conform grilei notarilor. În București, acest lucru înseamnă creșterea impozitului pe locuință cu aproximativ 60%, același lucru urmând să se întâmple și în celelalte orașe cu prețuri mari. Taxele trebuie aprobate de autoritățile locale.
• Apare „taxa pe zahăr”. Aceasta nu este o taxă nouă în sine, ci se majorează TVA de la 9% la cota standard de 19% pentru băuturile cu zahăr mult.
• Eliminarea treptată a facilităților pentru constructori, industria alimentară și agricultură. În acest moment, constructorii sunt scutiți de impozitul pe venit de 10%, contribuțiile de sănătate de 10% și contribuția la Pilonul II de pensii de 3,75%. Recent, Guvernul a acordat aceleași facilități și în agricultură și industria alimentară. Planul autorităților este de a scădea plafonul salariilor scutite de la 30.000 de lei la 15.000 de lei, iar din anul 2025 vor începe să fie reintroduse contribuțiile, cu praguri intermediare. Facilitățile sunt prevăzute să expire în 2028.
• Impozitul specific din turism ar putea fi eliminat. Nu există o decizie a coaliției, conform sursei citate, din cauza pierderilor suferite de companii în pandemie.
• Scutirea de impozit pentru vânzările de imobiliare de până în 450.000 de lei va fi regândită. Aceasta ar urma să fie acordată doar pentru o singură vânzare, pentru a elimina dezvoltatorii care vând „pe persoană fizică”.
• Taxe mai mari pentru profesiile liberale, activități independente și veniturile din alte surse. Acestea sunt taxate cu 10% ca impozit pe venit și contribuții de 10%, dacă venitul anual depășește 12 salarii minime brute. Guvernul vrea să introducă un prag de 6 salarii brute, sub care nu vor fi achitate contribuții. Cei cu venituri anuale între 6 și 12 salarii brute vor achita contribuții calculate la nivelul a 6 salarii, iar cei între 12 și 24 de salarii minime brute vor plăti la nivelul a 12 salarii minime. Cei cu venituri peste 24 de salarii minime vor fi taxați la nivelul a 24 de salarii. De asemenea, norma de venit scade de la 100.000 de euro la 25.000 de euro. Acest lucru înseamnă taxe mai mari colectate de stat de la persoanele fizice autorizate (PFA).

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Măsuri disputate în coaliție

Pe lângă aceste măsuri există păreri divergente în coaliția de guvernare în privința altor două taxe:

• Impozitul progresiv este susținut de PSD, dar contestat puternic de către PNL. Premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu susține eliminarea cotei unice, în vreme ce liderul PSD Marcel Ciolacu a argumentat că state ca SUA, Germania, Olanda, Spania au acest implementat acest sistem, în vreme ce România are venituri de 27% din Produsul Intern Brut (PIB) și cheltuieli de 40%.
• Taxa de solidaritate de 1% pentru companiile cu venituri peste 100 de milioane de euro. PSD susține introducerea acesteia, dar președintele Klaus Iohannis s-a exprimat marți împotrivă. Taxa de solidaritate a mai fost discutată și în iarnă, dar s-a renunțat la ea la acel moment.

Guvernul are nevoie de bani

Pe lângă calculele privind noul sistem fiscal, coaliția de guvernare PNL-PSD-UDMR a anunțat în ultima perioadă mai multe măsuri de ajutorare:

• Supliment de 700 de lei pentru pensionarii cu pensii sub 2.000 de lei
• Vouchere de 250 de lei acordate din două în două luni pensionarilor cu venituri sub 1.500 de lei lunar și familiilor cu venituri sub 600 de lei pe membru de familie.
• Creșteri de salarii pentru bugetari de la 1 iulie cu o pătrime din diferența de salariu prevăzut în Legea salarizării între salariul din 2022 și cel din 2021.
• Amânarea ratelor cu până la 9 luni pentru cei care pot dovedi că le-au crescut cheltuielile cu 25%.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

Dăianu: „Discuția capătă accente comice”

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, spune că regimul fiscal din România nu este echitabil, din cauză că unii plătesc și alții nu.

Acesta arată că prin eliminarea facilităților fiscale existente, România poate colecta mai mulți bani la buget, în vreme ce alt focus ar trebui să fie pe reducerea evaziunii și digitalizarea Fiscului.

„Discuția capătă accente comice. Se spune că România trăiește pe datorie. Orice țară care are deficit trăiește pe datorie. Important este să ai o perspectivă de corecție, astfel încât să facă sustenabilă datoria. România are o perspectivă dacă facem corecția în câțiva ani. Anul trecut am avut un deficit de 6,7% pe ESA și trebuie să ajungem la 3% în câțiva ani”, a declarat Dăianu, pentru Libertatea.

Acesta spune că există „două trasee”: unul de renunțare la exceptări și portițe fiscale, din care statul ar putea colecta suplimentar între 1,5 și 2% din PIB și altul de creștere a veniturilor colectate.

„Regimul fiscal este inechitabil, pentru că unii plătesc și alții nu. Dacă luăm aceste măsuri, atunci și România ar răsufla, ar respira mai ușor. Avem deficite mari, spre deosebire de vecinii noștri. Cheltuim 85% din veniturile fiscale pe pensii și salarii, dar acest lucru vine din faptul că noi colectăm foarte puțin”, a punctat șeful Consiliului Fiscal.

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

Întrebat despre taxa de solidaritate, acesta a spus că aceasta există în Ungaria, alte state o aplică pe veniturile excepționale din energie, iar o altă formă ar putea fi pe profiturile din industria farma.

„Dar poți să pui, prin modificarea sistemului fiscal, o taxă implicită pentru cei care beneficiază de privilegii necuvenite, este vorba de fairness, de corectitudine”, a conchis Dăianu.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro