Eugen Teodorovici anunţa, la începutul lunii decembrie, că România se va încadra în deficitul asumat.
„Ne încadrăm și în deficitul asumat și va fi mult sub 3%. Eu îmi doresc foarte clar ca România să arate față de partenerii internaționali că luăm acele măsuri de reducere a deficitului. Avem și o ordonanță de măsuri care vor fi aplicate începând cu 1 ianuarie, fie cu prorogări de termene, fie de alte măsuri”, spunea atunci Teodorovici, înainte de a lansa această Ordonanţă.
Ce spune textul Ordonanţei: „Pentru păstrarea echilibrelor bugetare sunt necesare unele măsuri menite să mențină volumul cheltuielilor bugetare la un nivel care să permită respectarea condiționalităților asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce privește nivelul deficitului bugetar”
Care sunt, în opinia guvernanţilor, motivele pentru care s-a dat aceasză Ordonanţă de Urgenţă
- necesitatea adoptării, în cel mai scurt timp, a legii bugetului de stat, legii bugetului asigurărilor sociale de stat și perspectiva 2020 – 2021, măsurile propuse stau la baza fundamentării veniturilor și cheltuielilor bugetului general consolidat,
- prevederile art. 29 alin. (4) și art. 30 alin. (4) și (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, și ținând seama de nivelul deficitelor bugetare (cash, ESA și structural) rezultate în urma planificării bugetare pe anul 2019 și perspectiva 2020 – 2021, se impune adoptarea de măsuri cu privire la conținutul declarațiilor prevăzute la articolele menționate.
- Având în vedere prevederile Legii privind finanțele publice nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget şi nici angajată şi efectuată din buget, dacă nu există bază legală pentru respectiva cheltuială,
- Luând în considerare că pentru păstrarea echilibrelor bugetare sunt necesare unele măsuri menite să mențină volumul cheltuielilor bugetare la un nivel care să permită respectarea condiționalităților asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce privește nivelul deficitului bugetar,
În Ordonanţă se mai precizează că „neadoptarea în regim de urgență a măsurilor fiscal-bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanțelor publice, iar deficitul bugetar în anul 2019 va depăși pragul de 3% din produsul intern brut prevăzut de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ratificat prin Legea nr. 13/2008, ceea ce va avea ca principală consecință negativă declanșarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv, aspect de natură a genera la rândul său alte consecințe grave pentru interesele României.
Ce alte măsuri sunt incluse în Ordonanţă: Plafonarea sporurilor, orele suplimentare nu se mai plătesc, ci se compensează în zile libere
- Evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici pentru anul 2018 se realizează până la data 31 martie 2019
- Începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții
- În perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019 se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I – IV din învățământul de stat și confesional, cu modificările ulterioare.
- Prin derogare de la prevederile art. 21 alin (2)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în perioada 2019 – 2021, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora
- În perioada 2019 – 2021, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare.
- În perioada 2019 – 2021, instituțiile și autoritățile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, nu acordă personalului din cadrul acestora premii.
- Prin excepție de la prevederile alin. (3), în perioada 2019 – 2021 se pot acorda premii pentru sportivii și colectivele tehnice care au obținut performanțe deosebite la acțiunile sportive internaționale și naționale oficiale, pentru elevii, studenții, cercetătorii şi profesorii care au obținut distincții la olimpiadele internaționale și concursurile internaționale și naționale pe discipline de învățământ şi pentru profesorii care i-au pregătit pe aceştia, cu încadrarea în alocarea bugetară
- În perioada 2019 – 2021, cuantumul compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană și, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul stabilit pentru luna decembrie 2018
Teodorovici: „Dacă am semnat un astfel de act, membru în Guvern şi toţi membrii Guvernului au fost de acord cu acest act, atunci cu toţii ne asumăm”
„Vizavi de asumare, vreau să vă aduc aminte că, în 2015, erau afirmaţii din partea unor state membre, care erau la fel de îngrijorate de ceea ce România vrea să facă, şi mă refer la acel Cod fiscal faţă de care unii şi-au exprimat temerile şi de ce? De teama de relocare a activităţii din anumite state membre către România. Iată că acel Cod fiscal a produs anumite efecte consistente. Plecaţi din start cu ideea că nu am avea răspunsuri la întrebările dvs. Plecaţi pe o pistă falsă. Legat de discuţiile pe Ordonanţă, am avut pe dialogul social de la Ministerul de Finanţe, dacă luaţi lista de participanţi, veţi vedea exact cine a lipsit: exact unii care sunt vizaţi de această Ordonanţă, adică sectorul bancar. Dacă a fost cineva prezent acolo, totuşi, nu a ridicat absolut nicio problemă, vreo întrebare sau să ceară vreo clarificare a modului în care această Ordonanţă a fost propusă. Eu vă spun că s-a discutat în CES ordonanţa şi vă voi prezenta avizul cu argumentele şi motivele invocate de către cele trei părţi membre ale acestui Consiliu. Referitor la asumare, vă spun că dacă am semnat un astfel de act, membru în Guvern şi toţi membrii Guvernului au fost de acord cu acest act, atunci cu toţii ne asumăm„, a precizat ministrul Finanţelor.
Consilierul Darius Vâlcov a afirmat, la rândul lui, că statul român nu trebuie să mai suporte ca o companie care raportează o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei, să plătească „10 pachete de ţigări impozit pe profit”.
„Cât trebuie să mai suporte statul român ca o companie care face 3,2 miliarde de lei cifră de afaceri, să plătească 10 pachete de ţigări impozit pe profit? Acum suntem şantajaţi că pleacă cu angajaţii în altă parte. Uitaţi-vă la domeniile care astăzi sunt în discuţie. Sunt cei cărora le place să lucreze cu banii altora şi vorbim despre sistemul bancar, unde din depozitele populaţie doar 75% se întorc în economia românească prin creditare. Restul de 25% stau lichizi, deci banii românilor depozitaţi în bănci se întorc în susţinerea companiilor care activează în România şi în susţinerea nevoilor românilor în proporţie de doar 75%. Bani din afară pentru a susţine aceste împrumuturi nu vin mai mult de 25%. Cel mai uşor e să faci bani cu banii altora, nu?„, a susţinut oficialul guvernamental.
Citeşte şi: Prințesa „Regelui”! Gică Hagi, cu ochii în lacrimi după ce și-a văzut fiica pe scenă. Kira a jucat-o magistral pe Martha Bibescu