Un tribunal din Germania a condamnat un cetățean rus pentru un asasinat comis în urmă cu doi ani la Berlin în numele autorităților de la Moscova.
Uciderea în 2019 a lui Zelimkhan „Tornike” Khangoshvili, un georgian de etnie cecenă, a declanșat un scandal în Germania și a determinat guvernul de la Berlin să expulzeze doi diplomați ruși.
Fost lider separatist cecen, georgianul luptase împotriva forţelor ruse între 2000 şi 2004. Din 2016, el trăia cu familia sa în Germania, unde a cerut azil.
Miercuri, un tribunal de la Berlin l-a găsit pe rusul Vadim Krasikov vinovat de asasinat și l-a condamnat la închisoare pe viață.
Instanța a spus, de asemenea, că asasinatul a fost ordonat de guvernul de la Moscova.
„În iunie 2019, organele guvernului central al Federației Ruse au luat decizia de a-l lichida pe Tornike Khangoshvili la Berlin”, a spus judecătorul.
„Patru copii și-au pierdut tatăl, doi oameni și-au pierdut fratele”, a adăugat acesta.
„Unele surse media au sugerat că Rusia sau chiar Vladimir Putin sunt judecați aici. Este fals: doar acuzatul este pe bancă. Dar sarcina noastră implică să luăm în calcul circumstanțele crimei”, a mai spus instanța.
Avocații apărării au încercat să arate că acuzatul, Krasnikov, a fost, de fapt, victima unei confuzii de identitate. Iar Kremlinul a spus că acuzațiile privind implicarea Moscovei sunt „fără fond”.
Procurorul a acuzat însă că asasinatul a avut motivații politice.
„Acuzatul a fost comandantul unei unităţi speciale a serviciilor secrete ruse FSB”, a afirmat procurorul Lars Malkies în timpul rechizitoriului său din 7 decembrie, potrivit Agerpres.
„El a lichidat un opozant politic prin represalii”, a adăugat el, vorbind despre „un atentat pregătit în mod evident de multă vreme” şi executat „cu sânge rece”.
Faptele au avut loc pe 23 august 2019 la ora prânzului: ucigaşul, deplasându-se cu bicicleta, s-a apropiat din spatele victimei şi a tras două focuri cu o armă cu amortizor, după care l-a împuşcat în cap de la mică distanţă pe cecen, potrivit procurorului.
El a fost arestat la scurt timp după aceea, nu departe de parcul Tiergarten.
În timpul întregului proces, acuzatul a respins identitatea pe care i-o atribuie Parchetul, afirmând că „nu cunoaşte pe nimeni” care să aibă numele Krasikov. Prin avocatul său Robert Unger, el a afirmat că se numeşte Vadim Sokolov, 50 de ani, este „rus, celibatar şi inginer în construcţii”.
În timpul procesului, mai multe indicii au întărit convingerea Parchetului privind identitatea acuzatului, printre care o fotografie privată a lui Krasikov cu două tatuaje identice cu ale suspectului.
Chiar dacă Kremlinul a negat în mod ferm că s-ar fi aflat în spatele acestui asasinat, preşedintele rus, Vladimir Putin, calificase victima drept „un combatant foarte crud şi sângeros”. Putin a susţinut că ceruse extrădarea lui, ceea ce Berlinul a dezminţit.
Această crimă, precum şi otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi, tratat în vara lui 2020 în capitala germană, înainte de a fi plasat în detenţie în Rusia, şi a fostului spion rus Serghei Skripal în Regatul Unit, în 2018, au făcut să planeze suspiciuni serioase asupra rolului serviciilor de securitate ruse în operaţiuni violente.