Guvernul se reunește în ședință pentru bugetul de stat pe 2017

Pe ordinea de zi a ședinței de guvern se află proiectul bugetului de stat pe anul 2017, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017, proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2017 și Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2017-2019.

După adoptare, bugetul va ajunge la Parlament, care urmează să îl dezbată și să dea un vot, până la sfârșitul săptămânii, după declarațiile liderului PSD Liviu Dragnea. Parlamentarii se întorc, miercuri, la muncă, când începe prima sesiune din mandatul actualului Legislativ.

Președintele Klaus Iohannis a criticat astăzi bugetul pe 2017, în ciuda votului favorabil din CSAT. ” Acest buget prevede o creștere foarte mare a cheltuielilor și, după părerea specialiștilor și după părerea mea, acest buget este prea optimist, supraevaluat, fără să existe o explicație pertinentă pentru această creștere foarte mare — în jur de 15%. Chiar dacă considerăm că economia României va crește, lucru pe care ni-l dorim cu toții, o creștere atât de mare este greu de realizat. În acest context, este cu atât mai greu de realizat de ce bugetele în domeniul securității naționale în unele zone au fost scăzute”, a spus Iohannis, după ședința CSAT

Recomandări

România, cea mai stresantă țară pentru condus din lume. Aglomerația din trafic ne plasează pe primul loc în clasament

Și preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a declarat marţi, la Parlament, că proiectul de buget pe 2017 îşi bazează veniturile pe o proiecţie „foarte ambiţioasă” de 5% creştere economică, iar veniturile bugetare par a fi „prea optimiste” din perspectiva unei politici bugetare prudente.

Ce cuprinde noua variantă a proiectului de buget pe 2017; Cine ia mai mulți bani și cine pierde

Noul proiect de buget de stat, pe anul în curs, prevede un deficit bugetar de 2,99% din produsul intern brut (PIB). Principalele scăderi sunt la cheltuielile de capital (investiții), unde fondurile se reduc cu 70%, față de o scădere de 40% în prima variantă.

La Senat și Camera Deputaților, bugetele rămân cele din prima variantă a proiectului. SRI are un buget de 1,7 miliarde de lei, în scădere, față de alocarea anterioară care prevedea 1,9 miliarde de lei. Bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este neschimbat de 27,8 miliarde de lei. Se dau bani în plus pentru Ministerul Dezvoltării, aproape 200 de milioane de lei în plus până la un total de 6.9 miliarde de lei, iar față de 2016, este în scădere cu 17%.

Dintre ministere, cea mai mare creștere, față de primul proiect, este la Ministerul Apărării Naționale, care va avea un buget de 16,32 miliarde lei, față de 11,02 miliarde lei în varianta de luni. Noul buget este în creștere cu 52% față de nivelul din 2016 și reprezintă exact 2% din PIB, acoperindu-se astfel angajamentul de a aloca cel puțin 2% din PIB pentru Apărare.

Recomandări

Primele ipoteze legate de moartea lui Silviu Prigoană. Surse medicale: a suferit un AVC sau un stop cardio-respirator

La Ministerul Afacerilor Interne, noul buget pentru 2017 este de bugetul pentru 2017 este de 11,29 miliarde lei, faţă de 11,18 miliarde lei în prima variantă, în scădere cu 3,3% faţă de nivelul estimat pentru 2016. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe are un buget majorat faţă de varianta iniţială, ajungând la 778,75 milioane lei – faţă de 763,7 milioane lei în varianta de luni -, mai mic cu 0,3% faţă de nivelul cheltuielilor din 2016.

La  Ministerul Educaţiei Naţionale, bugetul pentru 2017 a fost menţinut la nivelul din prima variantă, de 8,24 miliarde lei, dar acum Guvernul susţine că este în creştere cu 26%, deşi în prima variantă era menţionată o scădere cu 7,9%. În varianta actuală, proiectul menţionează că, în 2016, Ministerul Educaţiei a cheltuit doar 6,5 miliarde lei. Dintre ministerele cu bugete mari, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are bugetul uşor majorat faţă nivelul din prima variantă, de 17,38 miliarde lei, nivel cu 83,9% mai mare faţă de 2016, în principal ca urmare a atragerii mai multor fonduri europene în 2017 şi a realizării unor trasferuri pentru dezvoltarea rurală din bugetul naţional.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale rămâne cu cel mai mare buget, chiar dacă micşorat de la 36,7 miliarde lei în prima variantă până la 35,8 miliarde lei în a doua variantă, în creştere cu 0,1% faţă de nivelul din 2016, în special ca urmare a majorării pensiilor şi a unor alocaţii sociale. Ministerul Transporturilor are şi în a doua variantă unul dintre cele mai mari bugete, de 13,76 miliarde lei (identic cu nivelul din prima variantă), în creştere cu 60,3% faţă de nivelul preliminat pentru 2016. Însă nivelul fondurilor depinde de absorţia de bani europeni, în condiţiile în care pentru proiecte cu finanţare din fonduri UE sunt alocate 8,3 miliarde lei, cu 177% mai mult faţă de anul trecut.

Recomandări

Silviu Prigoană a murit. Avea 60 de ani și i s-a făcut rău într-un restaurant din Bran

În schimb, Ministerul Finanţelor Publice are un buget redus la 3,26 miliarde lei, de la 3,46 miliarde lei în prima variantă, fiind în scădere cu 3,1% faţă de 2016. În acelaşi timp, Ministerul Justiţiei are un buget uşor majorat faţă de prima varinată, la 3,18 miliarde lei (+4,1%), de la 3,15 miliarde lei în prima variantă.

Ministerul Sănătăţii a primit buget majorat la 7,87 miliarde lei (+16,6% faţă de 2016), de la 7,74 miliarde lei în varianta anterioară, în timp ce Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale are un buget menţinut la 766,2 milioane lei (+51,2%).

Bugetul pentru penitenciare este majorat cu 1,4% faţă de 2016, la 1,06 miliarde lei, În prima variantă, publicată luni, bugetul pentru penitenciare era redus cu 1,4% faţă de 2016, la 1,03 miliarde lei.

Instituțiile care au bugete mai mici sunt STS, SIE și SPP. Potrivit noului proiect de buget, SRI are alocată în 2017 suma de 1,706 miliarde lei, în scădere cu 9,41% faţă de anul 2016, când a beneficiat de fonduri de 1,883 miliarde lei. Prima formă a bugetului prezentată de Guvern prevedea o creştere de 0,8% pentru SRI, în sumă de 1,889 miliarde lei.

Bugetul redus se resimte puternic la capitolul de cheluieli de capital (investiţii, achiziţii, rezerve, etc), unde sumele sunt mai mici cu 58 de procente, respectiv cu 138 de milioane de lei. Scad şi sumele alocate salariilor, însă doar cu 15 milioane de lei (1,5%),

Serviciul de Informaţii Externe are un buget de 247,06 milioane lei, la fel ca în prima variantă de buget, în scădere cu 10,6%, pe fondul reducerii la jumătate a cheltuielilor de capital.

STS va avea un buget de 270 de milioane lei, în scădere cu 8% faţă de anul trecut, când instituţia a primit 293 de milioane lei. La fel ca în cazul SIE, bugetul STS este identic cu cel prezentat de Guvern săptămâna trecută. Bugetul Serviciului de Protecţie şi Pază va fi de 156 de milioane lei, în scădere cu 9,1% faţă de 2016, când instituţia a avut alocări de 172 milioane lei.

Iniţial, şeful Guvernului propusese ca proiectul de buget consolidat pe anul în curs să ajungă pe masa parlamentarilor pe 25 ianuarie. Forma prezentată la începutul săptămâni ide Ministerul de Finanțe a fost criticată de liderul PSD Liviu Dragnea, acesta caracterizându-l pe ministrul Viorel Ştefan ”un pic prea moale”, în negocierea cifrelor din buget cu ministerele.

După modificarea proiectului, Viorel Ștefan a spus că deficitul bugetar a fost estimat la 2,99% din PIB, după standardele ESA, fiind respectată limita de 3% din tratatul de la Maastricht.

Urmărește-ne pe Google News