Guvernul și-a dat singur derogare de la luarea măsurilor privind stabilitatea fiscală, pentru a nu reduce cheltuielile în an electoral

Acestea arată că o ordonanță pusă în dezbatere de Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene (MIPE) la final de august a fost aprobată de Executiv într-o formă extrem de diferită, iar la final aceasta a consemnat și modificări de legislație în educație și fiscalitate.

„OUG112, număr predestinat pentru urgențe, include prevederile inițiale din proiectul MIPE (privind fonduri europene – n.r.), la care se adaugă alte reglementări din alte domenii: educație, mediu, interne, justiție, fiscalitate”, acuză Coaliției ONG-uri pentru cetățean.

„Niciuna dintre aceste reglementări suplimentare nu a fost dezbătută și nu există nicio fundamentare solidă pentru ele. Spre exemplu, Guvernul modifică semnificativ propria ordonanță de acum o lună, privind «amnistia fiscală». Poate să explice Ministerul de Finanțe unde a fost greșeala? Alt exemplu, Guvernul stabilește că unele proiecte de energie regenerabilă deja începute pot fi decontate din fondul de mediu, și extinde lista beneficiarilor”, conform organizațiilor.

Acestea spun că este foarte probabil că proiectul transmis altor structuri spre avizare, precum Curtea de Conturi, Consiliul Economic și Social și Consiliul Concurenței, nu conține modificările ce apar în Monitorul Oficial.

Recomandări

De ce au emis autoritățile alerte severe pentru „ciclonul Ashley”, deși n-a fost nicio furtună: „E mai bine decât să fi emis o avertizare mai blândă”

Derogare nemaiîntâlnită

Cea mai controversată modificare este însă o derogare „nemaiîntâlnită” de la legea responsabilității fiscal-bugetare, acuză ONG-urile.

„Prevederile art. 25 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică în anul 2024”
Ordonanța 112

„Acest articol 25 impune Guvernului obligația ca atunci când «raportul semestrial privind situația economică și bugetară constată o deteriorare a soldului previzionat al bugetului general consolidat față de ținta avută în vedere la aprobarea bugetului anual cu mai mult de 0,5% din produsul intern brut» să «pună în aplicare măsuri adecvate pentru îndeplinirea țintei privitoare la soldul bugetului general consolidat»”, afirmă Coaliția ONG-uri pentru cetățean.

Guvernul ar trebui să ia măsuri

În limbaj simplu, legea respectivă impune Guvernului să ia măsuri atunci când cheltuie prea mult.

Organizațiile semnatare solicită Guvernului să explice public motivele pentru care a recurs la o astfel de „metodă scandaloasă de legiferare” și să propună un set de măsuri prin care astfel de situații să nu se repete.

Recomandări

Ruptura din interior crește: Bloggerii militari ruși critică vehement Kremlinul și strategia folosită în războiul din Ucraina

În toamna acestui an au loc alegeri parlamentare și prezidențiale.

De ce este important

Adoptarea ordonanței de urgență vine în contextul în care Guvernul consemnează un deficit bugetar mult peste ținta stabilită cu Comisia Europeană.

Bugetul pe acest an a fost construit pe un deficit bugetar, adică diferența între venituri și cheltuieli, de 5% din Produsul Intern Brut (PIB).

Comisia Europeană estimează că vom termina anul cu 6,9% deficit, în vreme ce Consiliul Fiscal prevede un nivel peste 7%, ba chiar apropiat de 8%.

Boloș a dat vina pe bugetari

Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a dat recent vina, într-o emisiune televizată, pe grevele bugetarilor, care au presat Executivul la creșteri salariale.

„Suntem în acord cu previziunea pe care a făcut-o Comisia Europeană, atunci când a publicat rezultatele de primăvară ale previziunilor pe care le face de două ori pe an, și acum, această revizuire de deficit bugetar, de la 5% la 6,9% era necesară în contextul în care au fost luate o serie de măsuri în contextul acestui an, cu privire la drepturile salariale pentru ceea ce a însemnat Sănătatea, dar și funcționarii publici, apărarea națională și ordinea publică”, a spus Boloșâ, conform Digi24.

Recomandări

Ciclonul „devastator” care n-a adus urgia în Capitală, dar a creat panică generală. Imagini cu „mega-furtuna” din București

Ciolacu neagă măriri de taxe în 2025

Premierul Marcel Ciolacu negociază cu Comisia Europeană un nou calendar de reducere a deficitului bugetar, pe 7 ani. Prim-ministrul a negat că în 2025 vor exista creșteri de taxe.

Libertatea a scris în acest an că, în spatele ușilor închise, se discută deja mai multe variante de creșteri de taxe, precum majorarea cotei generale de TVA de la 19% la 21% sau a impozitului pe venit de la 10% la 16%.

Urmărește-ne pe Google News