Libertatea a publicat astăzi un articol despre felul în care Unifarm a primit în martie 2020 un credit de 1,1 miliarde de lei de la Trezoreria Statului. Creditul, la care Ministerul Sănătății nu a vrut să fie parte, a fost cheltuit apoi pe marfă supraevaluată și de proastă calitate la bunul plac al directorului Unifarm Adrian Ionel. Ca urmare, acesta a fost trimis în judecată de către DNA într-un dosar de corupție și este cercetat și în altele.
Informațiile din articol
Rezumat, articolul arăta că:
- Întâi ministrul Victor Costache de la Sănătate, care este ministerul deținător al companiei publice Unifarm, apoi și alți oameni din MS au refuzat să fie de acord cu acest împrumut. Împrumutul fusese propus de către șeful Unifarm, Adrian Ionel. Chiar dacă nu era minister inițiator al OUG, MS deținea compania care urma să dea banii înapoi.
- Nici ministrul justiției Cătălin Predoiu nu a semnat documentul. (Ziarul a rectificat ulterior, precizând că Justiția doar l-a avizat, nefiind minister inițiator).
- Ministerul Sănătății știa, când a refuzat să susțină demersul, că Adrian Ionel are mari probleme de integritate, conform Corpului de Control al MS.
- Mai apoi, Curtea de Conturi a descoperit că împrumutul a fost integrat în OUG fără aprobarea AGA și CA al Unifarm. Doar Adrian Ionel a știut că Unifarm va solicita un credit de peste 250 de milioane de euro.
- Așa cum a obținut creditul, în stilul „pe persoană fizică”, Adrian Ionel a procedat la fel și când l-a cheltuit. Conform DNA, Ionel n-a respectat procedurile de achiziție, nici măcar pe cele simplificate de starea de urgență, și a stabilit singur, prin restaurante și benzinării, prețurile cu firmele cărora le dădea contractele.
- Curtea de Conturi a arătat că din cheltuielile de 1,1 miliarde din pandemie, urmare a acestui credit, după un an mai era în depozite marfă de 631 de milioane, nefolosită.
Ce a răspuns Guvernul
Guvernul a trimis joi un drept la replică pentru Libertatea. Palatul Victoria consideră că „abordarea tendențioasă pe care ați construit articolul este lipsită de fundament și pleacă de la o premisă falsă”.
Dar Guvernul nu răspunde decât la punctele 1 și 2 de mai sus, fără să nege că întâmplările din MS au avut loc, ci doar susținând că nici MS și nici MJ nu trebuiau să semneze, conform legii. Acest lucru, de altfel, ziarul l-a recunoscut în rectificarea publicată imediat după articol.
„Potrivit Ordonanței, împrumutul poate fi acordat la solicitarea Unifarm și este utilizat, în principal, pentru asigurarea în regim de urgență a materialelor și echipamentelor sanitare. Această măsură a fost luată în contextul în care România se confrunta cu o criză fără precedent a materialelor și echipamentelor sanitare, inclusiv în unitățile sanitare, situație cu impact deosebit de grav asupra sănătății populației. Actul normativ prevede, totodată, la art. IV, alin. 3, că „Responsabilitatea privind utilizarea sumelor din împrumut revine Companiei Naționale UNIFARM – S.A.”, a spus Guvernul în dreptul la replică.
„În conformitate cu prevederile legale anterior menționate, calitatea de contrasemnatar au avut-o exclusiv Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri și Ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației”, a explicat Executivul.
Unifarm nu are „obligații”, dar are „responsabilitatea” de a returna creditul
Argumentul Guvernului în legătură cu faptul că MS nu a fost implicat ca inițiator și nu a semnat este acela că OUG nu crea obligații pentru MS sau pentru compania sa, Unifarm.
Proiectul de ordonanță de urgență nu stabilea nici în sarcina Ministerului Sănătății și în sarcina Companiei Unifarm obligații spre a fi puse în executare, ci doar posibilitatea de a contracta un împrumut.
Drept la replică Guvernul României către Libertatea:
În același comunicat, Guvernul susține însă că Unifarm avea, totuși, o obligația clară: să dea creditul înapoi. „Actul normativ prevede, totodată, la art. IV, alin. 3, că „Responsabilitatea privind utilizarea sumelor din împrumut revine Companiei Naționale UNIFARM – S.A.”, scrie Guvernul.
Mai jos, dreptul la replică, integral:
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro