Măsura va duce la cheltuieli suplimentare mari pentru românii din mediul rural, în vreme ce la bloc, încălzirea cu pompe de căldură nu are sens din punct de vedere economic, arată experții consultați de Libertatea.

Libertatea a arătat recent că România își propune trecerea la neutralitatea climatică cu cinci ani înainte de data-limită permisă de Uniunea Europeană, lucru care va aduce cu sine noi scumpiri la energia electrică.

Obiectiv: trecerea la încălzire regenerabilă

Însă electricitatea nu este singurul lucru vizat în document, ci și încălzirea.

Libertatea a întrebat Ministerul Energiei cum se va face încălzirea din 2045.

„În vederea atingerii obiectivelor și țintelor stabilite la nivel național, documentul PNIESC actualizat prevede că sobele funcționând pe bază de biomasă vor fi înlocuite, după caz, în principal cu pompe de căldură, tehnologie curată, clasificată, la rândul ei, ca fiind regenerabilă”, arată Ministerul Energiei în răspuns.

Rabla pentru sobe 2024

Instituția condusă de Sebastian Burduja spune că prin creșterea tehnologiilor eficiente în sectorul rezidențial se vor face economii de energie, va scădea poluarea prin utilizarea surselor de energie regenerabilă și îmbunătățirea nivelului de viață.

„Dintre măsurile de sprijin care sunt în curs de implementare la nivel național menționăm Programul Rabla pentru sobe 2024 – sprijin în valoare de maximum 10.000 de lei pentru fiecare aparat de încălzire care deservește o gospodărie, pentru înlocuirea sobelor vechi cu sobe noi, mai eficiente, în mediul rural”.

Ministerul Energiei

Experții estimează un mix

Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă, spune că nu se va putea face o trecere exclusivă la pompe pe căldură și acuză statul că dă „direcții false” populației prin programele actuale de conectare a localităților din mediul rural la gaze.

„Sincer, nu cred că putem discuta exclusiv de pompe de căldură. Din punct de vedere financiar, pompa presupune să ai acces la o sumă mare de bani. Dar România face conducte în toată țara. Statul dă false direcții. Eu văd un mix: 30-35% pompe de căldură, biomasa 30-35%, gaze 15% și restul energie termică. Ieși mai ieftin cu energie termică la oraș decât cu pompe de căldură. Nu merită la bloc”, explică Dumitru Chisăliță.

Prețul mare, problema pompelor de căldură

Ministerul Energiei nu spune și cine ar urma să plătească pentru pompele de căldură.

Prețul acestora începe de la 14.000 de lei pentru unități de 6 kW și poate ajunge la 75.000 de lei (15.000 de euro) pentru cele cu capacități mari, necesare încălzirii unor case cu suprafețe extinse.

Grupul energetic E.ON a făcut în luna mai a acestui an un calcul cu privire la ce presupune trecerea la încălzirea unei case cu pompe de căldură.

Acesta a luat ca model o casă de beton, de 220 de metri pătrați, construită în 2005, cu demisol, parter și etaj, cu prea puțină termoizolație, așa cum sunt construite 95% din casele de azi.

De asemenea, sunt luate în calcul prețurile plafonate de azi, de la 0,31 lei/kWh la gaz și cel maxim de 1,3 lei/kWh la energie.

Calculul simulează trecerea de la încălzirea pe gaz la încălzirea electrică, de la încălzire electrică la pompă de căldură și de la gaz direct la pompă de căldură.

Ce arată calculele

În primul scenariu, în trecerea de la gaze la energie electrică înseamnă automat un consum de peste 300 kWh pe lună.

Astfel, conform E.ON, rezultă un cost de 2.000 de euro (10.000 de lei) pe an la încălzirea cu gaze și 7.000 de euro (35.000 de lei) la încălzirea exclusiv electrică.

„Categoric, încălzirea pur electrică nu este o soluție, nici dacă ai panouri fotovoltaice, căci produci mai multă energie vara, pe care trebuie să o dai în rețea, iar iarna necesarul mare de încălzire e mai ales noaptea, când tot din rețea trebuie să iei”, se arată în articol.

Scenariul al doilea analizează trecerea de la încălzire electrică la pompă de căldură. Aici este inclusă o amortizare pe 30 de ani a costurilor de 15.000 de euro cu pompa de căldură. În acest scenariu, costul anual cu încălzirea pe baza pompei de căldură este de 5.000 de euro, adică aproximativ 25.000 de lei.

Al treilea scenariu presupune trecerea de la gaze direct la pompe de căldură. În acest caz, încălzirea pe gaze costă 2.000 de euro, adică 10.000 de lei, iar cea cu pompa de căldură costă 5.000 de euro, adică 25.000 de lei.

Pompele nu sunt eficiente decât dacă prețul gazelor se triplează!

Astfel, pompele de căldură nu sunt rentabile dacă locuințele nu sunt eficiente energetic.

„Dacă, totuși, considerăm gazul la un preț de 1 leu/kWh, deja costurile anuale la gaz cresc peste cele ale încălzirii cu pompă și pompa devine mai rentabilă. La fel și dacă creștem inflația la 8%”, se mai arată în articolul E.ON.

Acest scenariu presupune însă o triplare a prețului gazelor față de nivelul actual, plafonat.

Nici la case izolate nu ies calculele

În cazul în care casa este termoizolată, iar ferestrele sunt mai bune, gazele reprezintă în continuare soluția mai bună.

În schimb, dacă este o casă izolată ce are și sistem de ventilație cu recuperare de căldură și 10 panouri fotovoltaice, atunci calculele se schimbă, dar tot sunt în favoarea gazelor:

  • 700 de euro pe an dacă încălzirea e pe gaze, față de 1.600 de euro pe electric
  • 900 de euro încălzirea cu pompă de căldură și panouri
  • de la gaz la pompă de căldură plus panouri fotovoltaice, dispozitivul încă nu își scoate banii.

Singurul scenariu în care pompa de căldură este mai fezabilă este acela în care casa este încălzită 50% pe gaze și 50% cu pompă de căldură și are și 10 panouri solare.

Alimentând doar pe gaz, facturile ar fi de 5.500 de euro pe an, iar având gaze plus pompă de căldură, facturile scad la 3.000 de euro.

„Pompa de căldură este rentabilă când prețul la gaz sare de 1 leu/kWh și inflația crește. Azi prețul la gaz este plafonat, însă au fost prețuri mai mari în anii trecuți. De asemenea, alimentarea pe gaz nu mai este o soluție pentru următorii 30 de ani. UE vrea să interzică până în 2050 folosirea combustibilului fosil pentru încălzire”, se arată în articol.

Taxa pe emisii pusă de UE

Conform legislației comunitare, începând cu anul 2027, europenii vor plăti o taxă pentru emisiile produse de centralele pe gaze.

Aceasta va aduce, la rândul ei, creșteri de costuri cu 26% mai mari pentru încălzirea populației. Nu se va ajunge însă la o triplare.

Conform unui calcul al Asociației Energia Inteligentă din luna februarie 2024, o locuință care folosește gaze naturale emite într-un an 0,205 kg de dioxid de carbon pentru fiecare kWh consumat.

Astfel, avem următoarele situații:

  • un apartament de două camere emite anual circa două tone de CO2
  • un apartament de patru camere emite trei tone de CO2
  • o casă de 120 de metri pătrați izolată emite șase tone de CO2 pe an.

Costul unui certificat de dioxid de carbon este de 80 de euro pe tonă.

Cât va costa încălzirea în 2027

Astfel, rezultă o creștere de 800 de lei pe an pentru un apartament de două camere, cu 26% mai mult față de costurile actuale, care iau în calcul un preț plafonat. Per total, costul cu gazele ar ajunge la 3.900 de lei pe an (780 de euro).

Pentru un apartament de 4 camere, creșterea este de 1.200 de lei pe an, iar procentual tot cu 26% față de nivelul de azi. Costul cu gazele ar ajunge la 5.850 de lei anual (1.170 de euro).

În cazul unei case, creșterea de costuri ar fi de 2.400 de lei, adică tot 26%. Costul total anual ar fi însă de 11.700 de lei pe an (2.340 de euro).

În fine, pentru o casă încălzită pe lemne, costurile totale cu încălzirea ar ajunge la 14.280 de lei (2.856 de euro), cu 48% față de nivelul actual. În sumă brută, creșterea ar fi de 4.680 de lei anual.

Urmărește-ne pe Google News