ComenteazăIslandezii au fost chemaţi la secţiile de votare sâmbătă, 1 iunie. Jakobsdottir, în vârstă de 48 de ani, şi-a recunoscut înfrângerea duminică dimineaţa, felicitând-o pe Tomasdottir.
Tomasdottir a fost creditată duminică cu 34,6% din voturi, cu 71,6% din buletinele de vot numărate, faţă de 25% pentru Jakobsdottir, care a demisionat în aprilie din funcţia de prim-ministru al unui guvern de stânga-dreapta pentru a candida la alegerile prezidenţiale. În cursa pentru funcția de președinte au fost în total 12 candidați.
Aceste rezultate îi conferă lui Tomasdottir un sprijin mai puternic decât cel preconizat de sondaje, care le arătau pe cele două candidate la egalitate.
„Se pare că Halla Tomasdottir va fi următorul preşedinte al Islandei. O felicit şi ştiu că va fi un preşedinte bun”, a declarat Jakobsdottir pentru postul naţional de televiziune RUV.
La rândul său, Tomasdottir a declarat pentru cotidianul Morgunbladid că se simte „incredibil” și că „încearcă doar să respire”.
Cine este Halla Tomasdottir, a doua femeie aleasă președinte al Islandei
În Islanda, care este o republică parlamentară, preşedintele are o funcţie în mare parte onorifică, dar el este garantul respectării Constituţiei şi al unităţii naţionale. Președintele are drept de veto asupra textelor parlamentare, pe care le poate supune unui referendum.
Halla Tomasdottir va fi a doua femeie care va ocupa funcţia de preşedinte al Islandei. În 1980, Vigdis Finnbogadottir a devenit prima femeie din lume aleasă în mod democratic drept şef de stat.
Fondatoare a Audur Capital, o companie de investiţii înfiinţată în 2007 pentru a promova valorile feminine în sectorul financiar, Tomasdottir este director executiv al The B Team, o organizaţie nonprofit fondată de miliardarul britanic Richard Branson pentru a promova în afaceri practici ce respectă valorile umanitare şi ecologice.
Tomasdottir îi va succeda lui Gudni Johannesson, ales în 2016 şi reales cu 92% din voturi în 2020, care nu a mai candidat pentru un nou mandat.
Statul insular, cu aproape 400.000 de locuitori, se confruntă cu incertitudini după recentele erupţii vulcanice care au declanşat evacuarea pe termen nelimitat a mii de persoane, adăugând presiuni asupra unei economii care este deja încercată de o inflaţie ridicată şi rate ale dobânzii în creştere.
Islanda face parte din Spaţiul Economic European, dar nu este membră a UE. În schimb, este membră NATO, deşi nu are o armată propriu-zisă.