ComenteazăMajoritatea statelor UE mențin încă un nivel ridicat al restricțiilor pentru combaterea transmiterii coronavirusului, într-un moment în care valul trei al pandemiei pare să se afle la apogeu în mai multe țări.
Iar cele mai multe țări din blocul comunitar au un nivel al restricțiilor ceva mai dur decât al României, arată o analiză realizată de cercetătorii de la Școala de Guvernare Blavatnik, a Universității Oxford.
Cum funcționează analiza? În jur de 100 de cercetători monitorizează măsurile luate de autorități în nouă domenii-cheie, cum ar fi închiderea școlilor, a locurilor de muncă sau impunerea restricțiilor de circulație, și realizează un punctaj pe baza acestora, de la 0 la 100.
Mutați cursorul pentru a afla nivelul restricțiilor în fiecare țară UE. Sursa: Blavatnik School of Government at Oxford University
Conform analizei, România avea, pe 28 martie, un nivel al restricțiilor de 63,89.
Prin comparație, un nivel mai relaxat al restricțiilor în UE era înregistrat doar în Croația (43,52), în Letonia (56,48), în Finlanda (52,31), Belgia (60,19) și Danemarca (62,96).
În rest, țările din centrul Europei, unde valul trei al pandemiei s-a dovedit a fi foarte agresiv, aveau un nivel foarte ridicat al restricțiilor – 75 în Polonia, 81,48 în Cehia sau 79,63 în Ungaria.
Și mai stricte sunt măsurile în Italia – 84,26, în vreme ce nivelul este de 68,52 în Franța și de 75 în Germania.
„Acesta nu este un lockdown”
Într-o analiză a protestelor de luni seară din România, publicația Emerging Europe observă același lucru pe care l-au remarcat și cercetătorii de la Oxford.
„Ce face ca manifestațiile antirestricții să fie năucitoare este simplul fapt că restricțiile din România nu sunt foarte drastice”, scrie jurnalistul Craig Turp-Balazs.
Jurnalistul notează că noile măsuri privind închiderea mai devreme a magazinelor și devansarea restricțiilor de circulație în orașele cu rată mare de infectare pot fi arbitrare și prost explicate.
El subliniază însă că restaurantele, barurile și cafenelele pot funcționa în exterior fără limită de ocupare, iar weekendul trecut, terasele au fost pline.
În plus, stațiunile de schi au fost deschise toată iarna, într-un moment în care ele erau închise în aproape tot restul Europei. Iar în țară nu există restricții pentru călătoria internă.
„În mod clar, acesta nu este un lockdown”, scrie jurnalistul.
Dar ce fac ceilalți europeni? Situația depinde, de la țară la țară, iar strategia autorităților pare a fi ghidată, după caz, de recomandările experților sau de contextul politic.
Strategia grijulie a Danemarcei
În acest moment, potrivit cercetătorilor de la Oxford, Danemarca are un nivel al restricțiilor apropiat de cel al României. Și asta deși numărul cazurilor de infectare a scăzut substanțial încă din februarie.
Motivul menținerii restricțiilor, impuse încă din iarna lui 2020, a fost temerea experților și a oficialilor de la Copenhaga de noul val pandemic. Exact cel cu care se confruntă acum mare parte din celelalte țări europene.
„Am fost în ianuarie şi februarie într-un lockdown strict, pentru că am ştiut foarte din timp că varianta B.1.1.7 va ajunge în Danemarca”, a explicat Viggo Andreasen, matematician la Universitatea Roskilde, pentru Deutsche Welle.
În prezent, nici mall-urile, nici restaurantele nu sunt deschise. De fapt, au fost închise tot anul. Danemarca nu are însă restricții de circulație pe timp de noapte.
Apoi, în vreme ce românii pot mânca la terasă, iar până acum câteva săptămâni o puteau face și înăuntru, în Danemarca, terasele se vor deschide abia spre finalul lunii aprilie și doar dacă lucrurile merg bine. La fel și mall-urile.
Dilema lui Merkel
Situația este complicată în Germania și în Franța, unde valul epidemic este în creștere, iar liderii politici încearcă să ia o decizie cât mai potrivită pentru țară, dar și pentru viitorul lor politic.
Germania a extins actualele restricții până pe 18 aprilie. Asta înseamnă, în principiu, că cele mai multe magazine sunt în continuare închise, la fel ca hotelurile (cu excepția deplasărilor în interes de serviciu) și a restaurantelor, barurilor, cafenelelor.
Iar întâlnirile dincolo de propria gospodărie sunt restricționate. Sunt permise doar întâlniri private cu maximum 5 de persoane din două gospodării diferite.
Inițial, Angela Merkel ar fi dorit un lockdown dur de Paște, care a și fost anunțat, dar cancelarul a dat înapoi și și-a asumat greșeala deciziei.
Problema este că partidul său creștin-democrat (CDU) se află în cădere liberă în sondajele de opinie, în plin an electoral și într-un moment în care germanii dau semne că s-au săturat de restricții.
Oricum, Merkel a revenit în ultimele zile pentru a cere autorităților landurilor să înăsprească măsurile. În caz contrar, a spus ea, guvernul federal ar putea încerca să schimbe legea pentru a acționa peste capul liderilor regionali.
Apelul medicilor către Macron
În Franța, aproape o treime din populație a intrat într-un lockdown de o lună pe 20 martie. Alte trei regiuni, inclusiv cea a orașului Lyon, au aplicat aceleași măsuri de pe 26 martie.
Asta înseamnă că toate magazinele neesențiale s-au închis. Școlile au rămas însă deschise.
Închise sunt și restaurantele și cafenelele. Iar restricțiile de circulație intră în vigoare la ora 19.00.
Chiar și așa, medicii din regiunea Parisului au criticat măsurile prea blânde și au avertizat că riscă să rămână fără locuri la terapie intensivă.
În lipsa unor măsuri drastice, spitalele nu vor mai face față și vor fi forțate să practice „medicină de catastrofă” în următoarele săptămâni, au avertizat zeci de medici, într-un apel publicat de Journal du Dimanche.
Dar Macron, care se află, la rândul său, într-o situație politică complicată, a insistat pentru evitarea unui lockdown total. Alegerile prezidențiale vor avea loc anul viitor, iar sondajele arată că principala sa rivală, Marine le Pen, îi suflă în ceafă.
Un Paște în izolare în Italia
Măsurile sunt ceva mai dure în unele regiuni din Italia. Cu un guvern stabil, bazat pe o coaliție națională, care se află încă în luna de miere, Roma a decis să combată noul val pandemic cu o serie de restricții dure.
Deciziile pot depinde de la regiune la regiune. Magazinele, restaurantele și școlile au fost iarăși închise în jumătate de țară, spre exemplu, inclusiv în Roma și Milano.
Oamenii trebuie să stea acasă, cu excepția cazurilor în care merg la muncă sau pentru alte motive esențiale.
Important însă, în timpul Paștelui (3-5 aprilie) va fi impus un lockdown total în toată țara, scrie BBC.
Altădată reticentă, și Olanda a extins restricțiile
Chiar și Olanda are restricții mai dure decât România. Cercetătorii Oxford îi atribuie un scor de 75, din punct de vedere al stringenței restricțiilor.
În prima fază a pandemiei, guvernul olandez a ezitat să impună măsuri dure care să limiteze libertățile cetățenilor. Lucrurile s-au schimbat însă.
Actualele restricții sunt în vigoare până pe 20 aprilie cel puțin.
Până acum era în vigoare o restricție de circulație pe timp de noapte care intra în vigoare la ora 21.00. Din 31 martie, momentul stingerii se mută la ora 22.00.
Barurile și restaurantele sunt închise, iar magazinele sunt deschise doar cu restricții. În plus, adunările cu mai mult de două persoane sunt interzise.
Portugalia iese la liman
Printre țările care iau în calcul încă de acum relaxarea restricțiilor se află Portugalia, care a trecut prin valul epidemic în ianuarie, pe care l-a combătut cu un lockdown în toată regula.
Autoritățile au anunțat ridicarea unor măsuri, începând cu 15 martie – deschiderea unor magazine, a grădinițelor și a școlilor primare.
O redeschidere graduală este programată pentru aprilie. Magazinele și muzeele, școlile secundare și universitățile s-ar putea deschide pe 19 aprilie, dacă situația o permite.
Dezbateri privind noi restricții în Finlanda
Finlanda este acum una dintre cele mai relaxate țări din UE, dar nu pentru mult timp.
În prezent nu există restricții de circulație pe timp de noapte, iar magazinele neesențiale sunt deschise. La fel și hotelurile. Restaurantele și barurile sunt și ele deschise, cu unele limitări.
Situația pare însă să se complice, iar țara este și ea afectată de noul val pandemic, așa că oficiali iau în calcul noi măsuri.
Guvernul a introdus un proiect de lege pentru a impune restricții de circulație temporare – pentru trei săptămâni – în mai multe orașe, printre care Helskinki și Turku.
Dacă ele vor fi aprobate de Parlament, finlandezii din zonele vizate nu vor mai avea voie să își părăsească locuințele decât pentru motive întemeiate.