„Una din două femei spun că există hărțuire sexuală în universități. Astea sunt rezultatele unui studiu exploratoriu, publicat la început de 2016, de către Centrul FILIA. În 2021, când am repetat chestionarul, o treime dintre studente și absolvente au mărturisit că s-au confruntat cu hărțuirea sexuală în universități. Iar codurile etice ale universităților sunt deficitare în ceea ce privește sancționarea unui abuzator ori hărțuitor”, spune Adela Alexandru, cercetătoare la Centrul FILIA.
Adela Alexandru a contribuit la ambele proiecte ale ONG-ului de documentare a hărțuirii și abuzului sexual în învățământul universitar. În cele două studii, aproape 500 de femei au vorbit despre cazuri de hărțuire sexuală cu care s-au confruntat ori la care au asistat în zeci de universități din România.
Fenomen ignorat de autorități
Dacă atâtea povești despre abuz și hărțuire sexuală în universități ajung la urechile activiștilor, cum de cele mai multe universități românești au răspuns că nu au înregistrat asemenea situații în ultimii 5 ani, se întreabă jurnalistul Matei Bărbulescu, unul dintre inițiatorii proiectului jurnalistic „Catedra de abuz”, o colaborare a ziariștilor de investigație de la RISE Project cu Asociația ANAIS.
„Abuzul și hărțuirea sexuală sunt fenomene sistematice și repetitive în școlile, liceele și universitățile din România. Copiii și tinerii devin victime sigure când agresorul este chiar profesorul care ar trebui să-i învețe carte. Deși infracțiunea este inclusă în codul penal, fenomenul este ignorat de către autorități. Nu există programe de prevenție, de conștientizare, de ajutor pentru victime. Nu există nici măcar statistici despre hărțuirea sexuală din învățământ”, arată expunerea de motive a proiectului „Catedra de abuz”.
Pentru a construi o imagine mai clară a abuzului și hărțuirii sexuale din sistemul de învățământ, proiectul jurnalistic își propune să publice, până la începutul anului viitor, o hartă interactivă a cazurilor de hărțuire și abuz sexual din școli și universități, mapate din hotărâri ale instanțelor și cazuri documentare de presa din România.
De asemenea, jurnaliștii de la RISE Project au lansat un formular prin care victimele sau martorii unui caz de hărțuire sau abuz sexual pot oferi, în mod confidențial, detalii ziariștilor, pentru ca aceștia din urmă să investigheze ce se întâmplă într-o școală, într-un liceu ori într-o universitate din România.
„Vom expune cele mai flagrante cazuri în articole de presă”, punctează jurnalistul Matei Bărbulescu, care face parte din echipa de investigații din spatele „Catedrei de abuz”, împreună cu Venera Dimulescu și Ioana Moldoveanu.
Studiu exploratoriu în 3 universități și 5 licee
În același timp, reprezentanții Asociației ANAIS vor oferi sprijin psihologic și juridic pentru 15 persoane care au trecut prin experiențe traumatizante de abuz sexual în unități de învățământ din România.
O altă etapă a proiectului de care se vor ocupa activiștii de la Asociația ANAIS constă într-un studiu exploratoriu în trei mari universități și în cinci licee, pentru a strânge date despre amploarea fenomenului hărțuirii și abuzului sexual în sistemul de învățământ din România.
„Ne confruntăm cu asemenea cazuri în fiecare zi. O profesoară de engleză ne-a scris că elevele ei i-au povestit despre hărțuiri și chiar abuzuri sexuale comise de către profesorul de educație fizică. Nu știa cum să le ajute pe aceste adolescente. Momentan există doar o investigație internă. Nici măcar nu știm în ce liceu se întâmplă lucrurile astea”, povestește Mihaela Mangu, președinta Asociației ANAIS.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro