22 comentarii- Elena Dumitru este studentă în anul II la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București. Materialul de față a fost realizat în cadrul seminarului de Tehnici de Colectare a Informației.
Pe aleea Mizil din sectorul 3, o mamă este nevoită să meargă pe carosabil, deoarece nu are loc pe trotuar cu căruciorul. În aceeaşi situaţie se află și bătrânii care merg să se aprovizioneze cu căruciorul de cumpărături de la magazinele din zonă sau de la piață. Și strada nu e o excepție.
De ani întregi, bucureștenii din sectorul 3 semnalează aceleași probleme legate de pavele, trotuare apărute prin grădinile blocurilor, maşini parcate ilegal pe trotuar sau zone de colectare a deşeurilor uitate de autorităţi. De menţionat sunt şi numeroasele scandaluri cu primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, privind atât Parcul I.O.R, cât şi întregul proces de a pune pavele şi a schimba din nou bordurile în tot sectorul, ce au supărat o mare parte dintre locuitori. De-a lungul anului 2023 au avut loc incendii repetate și defrișări ilegale în Parcul IOR, pe o rază de 12 hectare în zona metroului Titan, pe o porţiune retrocedată a parcului.
În timp ce, pe Facebook, Robert Negoiță vorbește despre înlocuirea lifturilor vechi în blocurile ce urmează să fie anvelopate și postează fotografii din Hala Laminor la târgul de Ziua Îndrăgostiților, în secţiunea de comentarii, cetăţenii îi amintesc edilului de anumite aspecte „uitate”: străzile cu gropi, spațiul verde distrus, lipsa parcurilor promise. Uneori, Negoiță le răspunde pasând vina pe Primăria Municipiului Bucureşti, care i-a stat în cale.
Harta sesizărilor
Bucureștenii pot face sesizări pe platforma special realizată de pe site-ul primăriei, fie pentru mașini parcate neregulamentar sau abandonate, legate de mediu, poluare, deșeuri, străzi cu gropi, fie pentru probleme administrative de la școală sau ale asociațiilor de proprietari.
Harta sectorului 3 este înroșită de bulinele sesizărilor, doar de la începutul anului. Cele mai multe sunt legate de spațiile verzi distruse, de trotuare sparte sau blocate de mașini parcate ilegal. Bifând și plângerile rămase nerezolvate de anul trecut, străzile din sector abia se mai deslușesc pe ecran.
„Strada Matei Basarab – Pavajul se deteriorează tot mai rău și nimeni nu a luat nicio măsură de mai bine de un an, deși am făcut sesizare și aceasta a fost marcată ca rezolvată aici, în aplicație”, a scris cineva în 27 ianuarie.
„Drumul Lunca Marcusului – Așa arată zona de colectare a deșeurilor. Am făcut sesizări de mai multe ori, nimeni nu se uită la ele… zona este la fel de insalubră și gunoaie aruncate pe lângă… deșeuri din construcții la 10 metri de tomberoane, am ataşat poze acum o lună și ceva, sesizarea este încă în lucru”, este mesajul unui bucureștean din primăvara anului trecut.
„Bulevardul Theodor Pallady – TIR-uri în continuare parcate inclusiv pe bulevard. Nu are rost să sun, pentru că asta este o problemă recurentă la care se refuză constant intervenţia… să nu cumva să deranjăm fabrica de sticlă! Nu este prima dată și nici ultima! De 2-3 ori pe săptămână se întâmplă asta, iar poliţia locală nu se vede din propria inițiativă!”, s-a plâns un bucureștean la începutul acestui an.
„Strada Ion Minulescu – Mașini parcate tot timpul pe trotuar. Când este gheaţă pe trotuar, pietonii sunt nevoiți să meargă pe stradă. Să se pună stâlpișori pe trotuar inclusiv în intersecție, unde există pericolul ca pietonii să nu fie văzuți de șoferi”, a notat altcineva la final de ianuarie.
La fel e peste tot
Doar sectorul 3 beneficiază de o astfel de platformă pe care oamenii să sesizeze public problemele. În celelalte sectoare, cetăţenii au ca instrument un formular ce se află pe site-urile primăriilor de sector sau direct pe pagina Primăriei Capitalei, aici. O altă autoritate care este în măsură directă să acționeze este Garda de Mediu, fiind şi singura care menționează că nu se ia în considerare şi clasează sesizările anonime sau care nu dispun de date de identificare.
Situaţia din alte sectoare este asemănătoare celei din sectorul 3.
Pe bulevardul Lacul Tei din sectorul 2, maşinile parcate pe trotuar reprezintă o problemă chiar şi pentru autorităţi. Chiar dacă șoferii autovehiculelor parcate ilegal sunt sancţionați cu amenzi sau vehiculele chiar sunt ridicate, acest lucru nu pare să-i descurajeze pe conducătorii auto să mai parcheze pe bulevard. Pe o altă stradă, din zona Iancului, se adună gunoaie constant, atât de multe încât trebuie ocolite pe stradă.
Acestea sunt doar câteva exemple de care se loveşte o persoană zilnic, în drumul său. În plus, aceste mici detalii contribuie la imaginea neîngrijită a Bucureştiului.
Bucureștiul stă prost la capitolul spații verzi
Lipsa spațiilor verzi, una dintre problemele cel mai des semnalate de locuitorii din Sectorul 3, face din București una dintre capitalele europene cu cel mai puțin spațiu verde raportat la suprafață: 6%. Recomandarea Uniunii Europene este de 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spune că avem nevoie de 50 de metri pătrați. Raportul Platformei de Mediu pentru București arată că un bucureștean are la dispoziție oxigenul din mai puțin de un copac.
Din acest motiv, bucureștenii au ajuns să trăiască precum în cuptoare, din cauza temperaturilor din ce în ce mai ridicate amplificate de insulele de căldură urbană și să trăiască cu 4 ani mai puțin decât ar trebui din cauza poluării, după cum a arătat Libertatea în seria jurnalistică „Orașele fără copaci”.
„Când nu mai ai spaţii publice, eşti direcţionat către malluri”
Cristina Țogoe este masterandă la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu și predă în cadrul aceleiași facultăți la anii II și IV utilizarea GIS. GIS înseamnă Geographic Information System și este un program ce adună și analizează date geografice.
Când vine vorba de domeniul public, acesta include și aceste spații verzi precum parcurile, atât cele mari, cât și locurile de joacă pentru copii, diferite zone amenajate cu bănci sau pur și simplu un loc cu verdeață unde poți face un picnic, explică Țogoe, pentru Libertatea. Toate aceste locuri au în comun că cetățenii le utilizează cu scop recreațional.
Cei care locuiesc în București nu prea au multe variante de a se relaxa în aer liber, dacă nu locuiesc în apropierea unuia dintre parcurile mai mari ale Capitalei. „Când nu mai ai spaţii publice, eşti direcţionat către malluri, către spaţii interioare, nu poţi să descoperi nici oraşul”, adaugă arhitecta.
O variantă de a reglementa această problemă pe termen lung ar putea fi ca „ansamblurile rezidenţiale să cuprindă cât mai multe spaţii verzi, pentru că spaţiile verzi nu sunt doar o plantaţie pe lângă bloc”.
„Din păcate, nu cred că avem foarte multe scuaruri sau părculeţe în Bucureşti, poate avem doar spaţiul verde din jurul blocului. Dar este impracticabil, pentru că ori nu este întreţinut, ori este un spaţiu privat îngrădit de garduri”, mai completează arhitecta.
Cât spațiu verde este, de fapt, în București?
Primăria Municipiului București inventaria în 2011 puţin peste 4.500 de hectare de spaţiu verde. Asta înseamnă aproximativ 21 de metri pătrați pe cap de locuitor în prezent. Pe hârtie. În realitate, Capitala are mai puțin de 10.
Registrul Spaţiilor Verzi (RSV), care ar trebui să țină această evidență, este practic nul. PMB a confirmat că nu are valoare administrativă şi nici nu poate produce efecte juridice, conform Libertatea, pentru că nu a fost niciodată adoptat printr-un act normativ la nivel local. În anul electoral 2024, PMB doreşte să actualizeze Registrul, poziţionându-l drept „obiectiv de investiţii propus spre introducere în bugetul pe 2024”.
„Cel puţin la un an ar trebui să fie actualizat”, spune Cristina Țogoe despre Registru. În lipsa lui, specialiștii în urbanism trebuie să facă de multe ori căutări riguroase la începerea unui proiect, pentru a afla dacă terenul în cauză se încadrează la spaţiu verde sau nu. „Ne împiedică să ne desfășurăm activitatea”, afirmă, referindu-se la lipsa catalogului.
Fiecare respirație într-un aer poluat „poate să favorizeze apariția unor boli severe”
În acest timp, primăriile au dat peste 1,5 milioane de avize pentru defrişare şi toaletare între 2016 și 2023.
Din cauza numărului scăzut de copaci, calitatea aerului din Bucureşti depăşeşte constant limitele impurităților şi noxelor. Comisia Europeană se află într-un proces cu Capitala, fiind unul dintre cele mai poluate oraşe din UE, dar și pentru faptul că nu monitorizează calitatea aerului conform legii, potrivit platformei aerlive.ro.
Cei mai afectaţi de poluare sunt copiii şi bătrânii. Peste 21.000 de decese din România au fost asociate cu poluarea, în fiecare an. Efectele combinate ale poluării aerului înconjurător și ale poluării aerului din propriile locuințe sunt asociate cu 7 milioane de decese premature anual. Studii din toată lumea, inclusiv unul al Institutului Național de Sănătate Publică din România, au stabilit o legătură strânsă între poluare și diverse afecțiuni care apar la fiecare organ din corpul uman.
Poluarea aerului atât în orașe, cât și în zonele rurale poate duce la accidente vasculare cerebrale, boli de inimă, cancer pulmonar, boli respiratorii acute și cronice, potrivit OMS.
„Fiecare respirație, atunci când este realizată cu un aer poluat, poate să favorizeze apariția unor boli extrem de severe”, a explicat medicul pneumolog Beatrice Mahler, managera Institutului Marius Nasta din București, pentru Libertatea.
Mii de amenzi pentru defrișări ilegale
Am întrebat primăriile de sector câte amenzi au dat pentru defrișările ilegale, în perioada 2010-2023. Instituțiile nu le-au transmis decalat, ci cumulat pe ultimii 13 ani.
Astfel, sectorul 3 este fruntaş, cu aproximativ 8.600 de amenzi în valoare totală de peste 650.000 de lei. Din punctul de vedere al sumei, sectorul 2 este imediat după, cu peste 520.000 de lei, doar cu 218 amenzi date. Cu toate acestea, Poliția Locală Sector 2 este singura care nu poate diferenţia amenzile date pe firmă de cele date pe persoană fizică.
Sectorul 6 este următorul în clasament, cu o valoare totală de 380.150 de lei, iar între sectorul 5 şi sectorul 4 pare să fie o oarecare egalitate cu peste 63.000 de lei, respectiv 64.000 de lei.
În sectorul 1, autoritățile nu au menţionat valoarea totală a amenzilor, ci doar numărul acestora, care este de peste 450.
Valoarea amenzii pentru tăierea unui arbore este infimă. Porneşte de la 25 de lei, pentru un singur copac, dacă este plătită în termen de 15 zile. Acest lucru nu face decât să încurajeze defrişările masive ce au loc chiar şi în timpul zilei, în parcuri sau pe aleile dintre blocuri.
Administrațiile Domeniului Public (ADP) din fiecare sector au transmis că acordă „o importanţă deosebită” spaţiului verde pe care-l administrează, drept pentru care acesta nu a fost redus pentru a facilita crearea unor noi locuri de parcare.
Primăriile se laudă cu mii de arbori plantați în scuaruri și pe aliniamente stradale, cu parcuri noi și cu înlocuirea copacilor uscați cu unii tineri. Dar nu se ridică nici pe departe la promisiunile făcute de edili la începuturile mandatelor lor.
În teren, problemele Capitalei se înrăutățesc. În sectorul 3, apar în continuare de nicăieri trotuare și alei prin grădinile de bloc, iar în Sectorul 5 se taie din spațiile verzi pentru lărgirea străzilor dintre blocuri. Locatarii din sectorul 5 au semnalat asta către Garda de Mediu. Firma care s-a ocupat de construcţii a fost amendată cu 80.000 de lei, potrivit Libertatea.
Cu toate acestea, Țogoe are o atitudine optimistă asupra imaginii Capitalei din viitor:
„Peste 10 ani, eu cred că va fi puțin mai mult populat şi este totuşi un oraş care atrage destul de mulţi turişti. Cred că o să înceapă să-şi dezvolte din ce în ce mai mult treaba asta cu străzi deschise pentru oameni, cu străzi pietonale și lucrul ăsta ar atrage în acelaşi timp şi amenajarea de spaţii verzi în cadrul lor. Cred că l-aș vedea mult mai deschis pentru oameni”, spune arhitecta.