În Bucuresti pe lângă câteva sute de clădiri “cu bulina rosie”, construite înainte de al Doilea Razboi Mondial, multe blocuri construite în jurul anilor 60 au obținut, în urma expertizelor seismice, gradul de risc II sau chiar I. La un cutremur de 7 grade Richter, clădirile cu risc seismic de gradul I (bulină roșie) s-ar putea prăbuși. Conform normelor tehnice de expertizare, imobilele cu risc seismic de gradul II au nevoie de lucrări de consolidare a infrastructurii și mai puțin la fundație.

Pe harta seismică a Capitalei au fost detectate 14 zone distincte, potrivit riscseismic.ro. Cele care au o acceleraţie majoră sunt Dămăroaia, zona Casa Presei Libere, Băneasa şi Otopeni. În cazul unui cutremur de 7,5 grade pe scara Richter, se estimează o acceleraţie maximă în aceste zone de 300 centimetri pe secundă la pătrat şi o perioadă de vibraţie (T) între 0,5 secunde şi 0,83 secunde. În Pantelimon, acceleraţia maximă ar fi tot de 300 de centimetri pe secundă la pătrat, dar perioada de vibraţie este mai mare, de 1,56 secunde. Suburbiile Periş, Bolintin şi Măgurele intră în aceeaşi categorie.

Foto: riscseismic.ro

Cartierele în care acceleraţia în cazul unui cutremur de 7,5 pe scara Richter este minimă – de 200 de centimetri pe secundă la pătrat – sunt Vitan, Berceni şi Republica. Centrul Bucureştiului, zonele 1 Mai – Titulescu şi Tei – Floreasca sunt supuse unei acceleraţii maxime de până la 240 centimetri pe secundă la pătrat, iar Balta Albă – Titan, până la 250 centimetri pe secundă la pătrat. Terenul de sub Casa Poporului, din cartierele Cotroceni, Militari şi Drumul Taberei se accelerează în caz de cutremur cu 280 centimetri pe secundă la pătrat.

Inginerul constructor Marius Marinescu a lansat și el recent un avertisment teribil pentru bucureșteni. ”Dacă astăzi ar fi un cutremur de 7,4 pe Richter, ar fi un cataclism, ar fi apocalipsă pentru București și pentru România. Ar muri în jur de un milion de oameni. Eu sunt inginer constructor și când am terminat facultatea, am lucrat în mină la Anina și apoi am lucrat la Primăria Capitalei și m-am ocupat de expertizarea clădirilor afectate de cutremur”, a declarat Marius Marinescu, potrivit dcnews.ro.

”Vor cădea cel puțin jumătate din clădirile din București. Clădirile construite până-n 1930, blocurile de pe Bulevardul Magheru și Centrul Istoric, nu au fier beton, nu au structură de rezistență, toate pică. Mai cad majoritatea clădirilor care au fost construite până în 1977, pentru că până atunci clădirile erau construite să reziste la un cutremur de până în 7 pe scara Richter. Atenție, până în 77 au fost construite în jur de opt mii de blocuri, numărul de blocuri totale sunt 16.200 în București. Poate nu vor cădea opt mii, dar mare parte din ele ar cădea. În plus, mai sunt blocurile construite în 90 pentru vânzare, între 1990 și 1992, când era un haos în domeniul construcțiilor, nu exista un control de specialitate, nu exista nimic și mulți dintre cei care au construit blocuri la momentul respectiv, le făceau pentru vânzare, nu să reziste la un cutremur de 8 pe Richter”, a mai explicat Marius Marinescu.

9 dintre cele mai puternice cutremure produse în România

Despre cutremurul din 1977 se vorbeşte ca fiind cel mai distructiv. Nu a fost însă şi cel mai puternic seism petrecut în România. Un altul, care a zguduit ţara noastră în urmă cu 213 ani, pe 14 octombrie 1802, a avut o intensitate mai mare pe scara Richter. N-a făcut la fel de multe victime precum cel din 77 pentru că atunci nu existau clădiri înalte.

Libertatea vă prezintă astăzi lista celor mai mari 10 seisme care au avut loc pe teritoriul României din secolul al XIX-lea încoace.

  • 8 august 1681 – un cutremur cu magnitudinea între 7 şi 8 grade Richter are loc în timpul domniei lui Şerban Cantacuzino.
  • 31 mai 1738 – în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat, o însemnare grecească spune că a avut loc un “cutremur foarte cumplit”, iar pe un ceaslov, o altă însemnare menţionează că pămîntul s-a cutremurat şi chiar “s-au despicat şi au eşit apă cu miros de iarbă de puşcă şi de pucioasă”…
  • 26 octombrie 1802 – un seism cu magnitudinea de 7,9 grade a dărâmat multe imobile, printre care şi Turnul Colţei, şi a provocat un incendiu în Bucureşti. Dionisie Ecleziarhul, călugăr caligraf şi cronicar, autorul unui “Hronograf” care prezintă istoria Ţării Româneşti între 1764 – 1815, scria despre cutremurul din 1802: “s-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din Bucureşti şi clopotniţa cea vestită (n.r. – Turnul Colţei), care era podoaba oraşului, cu ceasornic au căzut şi s-au sfărâmat, şi era atunci mare frică”. Etajele superioare ale turnului au fost refăcute din lemn şi clădirea a slujit o vreme drept foişor de foc. A fost dărâmată în 1888 de primarul Pache Protopopescu.
  • 14 noiembrie 1829 – s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 7,3 grade. A avut o durată de un minut şi despre el dascălul de la Batiştea scria: “cu puţin lucru nu s-a potrivit cu cutremurul din leatul 1802 octombrie”.
  • 23 ianuarie 1838 – a avut loc un cutremur cu magnitudine de 7,5 grade. Raportul întocmit de prefectul poliţiei arată că au fost 8 morţi, 14 răniţi şi 36 de case dărâmate.
  • 31 august 1894 – seism cu magnitudinea de 7,1 grade – s-au prăbuşit malurile Prutului şi au fost distruse mai multe case vechi din Bucureşti.
    6 octombrie 1908 – un cutremur cu magnitudinea de 7,1 grade, care a durat aproximativ 3 minute, a avariat casele vechi din Bucureşti, dar şi din estul Munteniei şi sudul Moldovei.
  • 10 noiembrie 1940 – cutremur cu magnitudinea de 7,7 grade. A omorât 1.000 de persoane şi a rănit 4.000, majoritatea în Moldova. În Bucureşti au murit circa 300 de persoane, majoritatea la prăbuşirea blocului Carlton.
  • 4 martie 1977 – seismul de 7,4 grade a durat circa 55 de secunde şi a făcut 1.578 de victime, dintre care 1.424 numai în Bucureşti.
  • 30 august 1986 – unda de şoc a unui cutremur cu magnitudinea de 7 grade produs în Vrancea a făcut mai multe pagube în Basarabia. La Chişinău s-au prăbuşit 4 blocuri şi au murit 100 de persoane. În România, din fericire, s-a resimţit la o intensitate mai mică şi nu s-au înregistrat victime ori pagube materiale.

CUM S-A AUZIT cutremurul din 1977

Cutremurul de pe 4 martie 1977, de la ora 21:22, a fost una dintre cele mai puternice mişcări seismice care au avut loc în România în ultimele zeci de ani. Cu o magnitudine de 7,2 pe scara Richter, seismul care a ţinut 56 de secunde a provocat daune însemnate în întreaga ţară: sute de clădiri puse la pământ, 33 doar din Capitală şi a făcut 1.570 de victime, dintre care 1.391 doar în Bucureşti.
Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km şi seismul a fost atât de puternic încât unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.

[libgallery id=”934964′]

Bucureştiul a fost cel mai afectat oraş din ţară şi din pricina faptului că în Capitală existau clădiri foarte vechi care au fost repede puse la pământ de cutremur. 1.391 de oameni şi-au pierdut viaţa în Bucureşti, printre aceştia şi personalităţi ca actorul Toma Caragiu sau poetul Anatol E. Baconsky.
Singura înregistrare din acea zi de coşmar circulă pe internet, iar sunetul este de-a dreptul terifiant. Este vorba despre o înregistrare sonoră luată de un magnetofon din sala de concerte a Radiodifuziunii, în timpul unei pauze. Mişcarea telurică extrem de puternică a creat un zgomot infernal, care încă îi urmăreşte pe care care au trăit-o.

Urmărește-ne pe Google News