Hârtia de tipărituri s-a scumpit între 50% – 70%. Ziarele, jurnalele culturale și revistele, în pericol

În decurs de două luni, prețurile hârtiei pentru tipărituri au crescut brusc, cu 50% până la 70%, iar în România scumpirile se resimt mai accentuat, în condițiile în care nu mai există niciun producător local, iar toată marfa provine din import.

În plus, hârtia pentru tipărituri se găsește tot mai greu și se poate achita doar pe loc, ceea ce face ca unele tipografii să nu mai poată garanta onorarea comenzilor.

În aceste condiții, ziarele, revistele și editurile autohtone se îndreaptă spre posibili furnizori din Belarus și Rusia, marile companii din nordul Europei fiind foarte scumpe și având deja clienți tradiționali.

Însă nici colaborarea cu fabricile din fostul bloc sovietic nu este garantată. De altfel, Belarusul a ieșit deja din discuție din cauza sancțiunilor aplicate de Uniunea Europeană, în timp ce Rusia este asaltată de un val de solicitări în ultima perioadă, iar piața mică din România nu este o prioritate.

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

La Cluj, Tipografia Garamond care tipărește între 85 și 90% din piața cotidianelor și revistelor din Transilvania și din vestul țării mai are hârtie pentru două săptămâni, potrivit sursei citate.

Peste 70 de publicații sunt tipărite de Garamond, iar unii dintre clienți au decis să-și reducă formatul în contextul crizei. În același timp, există riscul ca unele titluri să renunțe la varianta tipărită.

Iar în momentul în care o publicație își încetează apariția în print este greu de crezut că va mai reveni în acest format.

János Tasnádi, contabilul-șef al Tipografiei Garamond din Cluj-Napoca:

Din cauza crizei, prețul hârtiei de ziar a crescut de la 520 de euro pe tonă în august-septembrie, la 750 de euro, în prezent, spune directorul general al Artprint din București, Cezar Răsuceanu, adăugând că, potrivit unor informări oficiale de la furnizori, costurile vor urca până la 800 de euro/tonă, începând din ianuarie 2022. Astfel, prețul unei reviste ajunge să se majoreze cu 30 – 50%.

Recomandări

Kamala Harris, primul discurs după înfrângere: „Am pierdut alegerile, dar nu lupta pentru libertate. Aveți putere”

Pandemia și criza containerelor, printre cauze

Una dintre cauze este așa-numita criză a containerelor din China. Anul trecut, țara asiatică era cel mai mare exportator de hârtie din lume, acoperind 13,3% dintre exporturile mondiale. Creșterea presiunii asupra capacităților de transport a dus la o majorare a prețurilor de la o medie de 2.500 de euro la 19.500 de euro pentru un container de 24 de tone, la care se adaugă incertitudinile legate de cât timp va dura livrarea.

Astfel, solicitările s-au îndreptat către furnizorii europeni care nu pot face față unei cereri atât de mari. Asta și pentru că, în ultimii ani, unii producători au încercat să se reprofileze, fabricând ambalaje și cartoane, direcție impulsionată de perioada pandemiei, când au crescut vânzările online.

Apel la rezervele de stat

Potrivit sursei citate, o soluție ar fi apelul la Administrația Natională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) care ar putea să elibereze o cantitate din stocurile naționale. Tipografia Garamond și alte edituri au făcut deja o solicitare în acest sens, iar instituția urmează să ia o decizie.

La finalul lunii octombrie, directorul general al tipografiei Garamond, Bogdan Roman, declara pentru Libertatea că este în discuții cu cei de la rezerva de stat pentru a vedea dacă hârtia pe care o pot pune la dispoziție corespunde standardelor tipografiei.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

„Situația este în continuare extrem de critică. Am primit un semnal pozitiv de la rezerva de stat, trebuie să vedem acum dacă putem folosi hârtia pe care ne-o pot pune ei la dispoziție. Dar și așa, este doar ceva temporar, problema de fond rămâne”, spunea Bogdan Roman.

Iar creșterea prețului hârtiei are consecințe mult mai profunde, asupra educației și culturii. Acest fenomen nu implică doar scumpirea cărților, ci și un plan editorial întârziat și mai orientat, inevitabil, către titlurile cu succes garantat, au explicat reprezentanții unor edituri din România într-un dialog cu Libertatea.

„O mărire a prețului de producție va afecta și prețul final către cumpărător. Poate că era de așteptat acest lucru, dat fiind că oricum în România prețul cărților este mic în raport cu cel de pe piața europeană și americană. Creșterea prețurilor la carte va fi o reacție naturală și necesară din partea editorilor, dar în niciun caz nu văd cum ar putea deveni descurajantă pentru cititori”, a spus pentru Libertatea Magdalena Mărculescu, director editorial la Grupul Trei. 

Foto: 123rf.com

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro