Cinci metode prin care putem să ajutăm victima unei hărțuiri pe stradă. 8 din 10 femei au fost cel puțin o dată agresate în spațiul public

O tânără se ține de bara dintr-un autobuz aglomerat. În fața ei, un bărbat o privește insistent și încearcă de mai multe ori să-i prindă privirea.

„Cum te cheamă, frumoaso?”, o întreabă, la un moment dat. Femeia, vizibil deranjată, îl ignoră.

„Hai, zâmbește pentru mine”, continuă bărbatul. După o pauză, insistă: „Vreau să-ți văd zâmbetul”. Tânăra îl privește cu dezgust, dar nu-i răspunde. El continuă: „Ești timidă? Haide, nu vrei să zâmbești puțin pentru mine?”

În întâmplarea relatată, femeia și bărbatul sunt actori într-o filmare video scurtă.

Stand Up împotriva hărțuirii stradale

Clipul de câteva secunde face parte dintr-o campanie lansată oficial în România marți, 1 noiembrie, de LOreal Paris, împreună cu ONG-urile care luptă pentru drepturile femeilor Right to Be și Centrul FILIA. Stand Up este un program creat pentru a preveni hărțuirea stradală, un training menit să-i educe pe martori să recunoască un act de hărțuire și să reacționeze la el prin strategia 5D.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

Trainingul se găsește online, pe pagina campaniei, iar Centrul FILIA organizează cursuri fizice în licee și universități.

Cei cinci „D” și ce să facem dacă suntem martori la hărțuire

Cele mai multe victime ale hărțuirii tind să ignore agresorii, unele se rezumă la a-i privi urât în speranța că așa le vor lăsa în pace dacă arată că sunt deranjate, arată o cercetare din 2017 a Simonei Chirciu, expertă în hărțuirea stradală. Lucrarea sa de doctorat „Hărțuirea stradală în spațiul public în România”, publicată în 2020 la editura Tritonic, este prima cercetare pe acest subiect din România.

Mai puțin de 3% din femei ajung să sune la poliție.

Dar martorii au, la rândul lor, partea lor de responsabilitate, iar pentru ei ONG-ul Right to Be și Centrul FILIA au creat metodologia 5D:

• distragerea atenției înseamnă crearea unei diversiuni: martorul se preface că o cunoaște pe persoana hărțuită, ori se preface că se împiedică, o întreabă cât e ceasul.

Recomandări

Am scăpat de Ciolacu și Iohannis, am dat de Ciolacu și Iohannis

Spre exemplu, în clipul cu femeia tânără din autobuz, o bătrână care a văzut scena hărțuirii s-a ridicat de pe scaun, a mers spre femeia hărțuită și s-a făcut că își scapă cartea, pentru ca în final să se strecoare între ea și agresor.

• delegarea: dacă nu vrea să se implice, de teamă sau din alte motive, poate cere ajutorul unei alte persoane din apropiere, poate chiar cineva cu autoritate.

Într-un alt scenariu din aceeași poveste din autobuz, bătrâna cere ajutor șoferului.

• documentarea: martorul face fotografii sau filmează momentul, dar cât mai prudent și dând, pe cât posibil, indicii care să ducă la localizarea evenimentului, spunând în difuzor data, locul și ora; la final, trebuie să ofere filmarea victimei, dacă aceasta o dorește; dacă nu, decizia ei trebuie respectată.
• direcționarea: martorul este ferm și îi spune clar hărțuitorului să lase victime în pace;
• delay sau după hărțuire: este varianta în care martorul nu intervine în niciun fel în timpul hărțuirii, dar la final o întreabă dacă are nevoie de ajutor, dacă vrea să vorbească și o asigură că ceea ce i s-a întâmplat nu este normal.

„Nu există un răspuns perfect la hărțuire, ci mici pași pe care îi putem face ca să îmbunătățim situația”, a spus Adela Alexandru, expertă în egalitatea de gen la Centrul Filia, la evenimentul de lansare a proiectului care a avut loc în Gara Băneasa din București.

Recomandări

Victor Atanasie Stănculescu, generalul care a predat Armata Română lui Ion Iliescu. A fost implicat activ în reprimarea Revoluției de la Timișoara

Ce este hărțuirea stradală și cum o recunoaștem

Înainte de a vorbi despre cei cinci „D”, de pe scena amenajată în fosta gară regală, Adela Alexandru i-a întrebat pe cei aproximativ 40-50 de participanți, deopotrivă femei și bărbați, dacă au fost vreodată hărțuiți în spații publice.

Nu a existat nicio persoană care să nu ridice mâna.

Hărțuirea este un comportament abuziv al agresorului față de victimă. Este intimidare, de cele mai multe ori cu tentă sexuală, și un mod prin care abuzatorul vrea să impună teamă. Hărțuirea cuprinde o paletă largă de agresiuni, iar cea din spațiul public este cea mai întâlnită.

Strada, parcurile și mijloacele de transport în comun sunt locurile în care femeile sunt agresate cel mai des. Fluieratul, claxonatul, comentariile cu tentă sexuală, gesturile obscene și atingerile nedorite – toate astea sunt doar câteva dintre lucrurile care definesc hărțuirea stradală.

Cele mai multe fete devin victime ale hărțuirii la doar 12 ani

Deși întâmplarea din clipul rezumat mai sus este una regizată, ea surprinde un exemplu evident de hărțuire în spațiu public. Exemplul filmat în clipul de câteva secunde și publicat pe site-ul campaniei este de fapt un scenariu identic cu ce li se întâmplă multor femei în viața reală. 80% dintre femei sunt hărțuite pe stradă, arată un studiu de anul trecut al LOreal, la care au participat 15.000 de femei din 15 țări.

Barometrul de gen realizat de Centrul FILIA arată, de asemenea, că peste 87% dintre femei se simt deranjate atunci când sunt victimele hărțuirii stradale, iar cercetarea din 2017 a Simonei Chirciu a evidențiat un procent și mai mare: 95% dintre femei sunt agresate pe stradă.

O altă cercetare la nivel internațional, din 2018, arată că 77% dintre femei au experimentat hărțuire verbală, adică fluierături, sunete animalice sau comentarii vulgare, în timp ce peste 50% au fost pipăite. În Marea Britanie, un sondaj a relevat faptul că femeile se simt mult mai puțin în siguranță decât bărbații să circule noaptea singure pe stradă.

Potrivit studiului LOreal, 75% dintre cei 15.000 de respondenți au declarat că au asistat la o scenă de hărțuire în spațiul public. O treime dintre aceștia nu au intervenit din diferite motive: fie nu și-au dat seama că e hărțuire, fie le-a fost teamă, fie s-au gândit că nu e treaba lor.

Efectul martorului – „Ne instalăm în minte că altcineva va acționa”

Indiferent către ce cifre privim, ele arată faptul că hărțuirea nu mai e doar un caz izolat, ci un fenomen, iar martorii, persoanele care asistă la astfel de scene, sunt printre cei care pot și trebuie să ia măsuri, spun ONG-urile feministe.

„În spațiile în care sunt cei mai mulți oameni sunt cele mai mici șanse să intervină cineva. Este efectul martorului. Fiecare ne instalăm în minte ideea că altcineva va acționa”, explică Adela Alexandru, de la Centrul FILIA.

„Și nu este nimic greșit dacă avem în minte aceste motive: că nu știm ce să facem, că ne e frică, că s-ar putea întoarce împotriva noastră. De-asta am creat o metodologie largă, cu cinci variante din care alegem să facem ceva”, continuă ea.

Programul Stand Up al companiei LOreal Paris și al Right to Be, derulat împreună cu ONG-uri feministe locale, a început deja în cinci țări, printre care și România, și urmează să se lanseze în alte șase state.

Profesorii se implică în traininguri

Centrul FILIA pregătit, în ultimele câteva săptămâni, 200 de tineri elevi și studenți la cursurile pe care le-a organizat la Facultatea de Sociologie din București, la Ploiești și într-un curs online cu liceeni din Constanța. Planul organizației este să ajungă, până în primăvară, la 5.000 de posibili martori pregătiți.

„Ce m-a fascinat foarte tare la trainingurile noastre a fost că și cadrele didactice au fost interesate. Vedeam pe fețele profesoarelor tot felul de reacții, ridicau mâna la sondajele în care întrebam prin ce forme de hărțuire au trecut, cum au reacționat, care cred că sunt efectele hărțuirii”, a mărturisit Adela Alexandru, într-o discuție cu Libertatea.

Surpriza a venit din faptul că hărțuirea sexuală și în spațiul public e genul de subiect „de care școlile fug”. „Nu avem educație sexuală în școli, nu avem discuții despre egalitate de gen, deci mi se pare o deschidere surprinzător de mare pe subiect”, a adăugat tânăra.

La traininguri, Adela și colegele ei fac jocuri de rol cu elevii și studenții și îi pun în diverse scenarii, precum cel din autobuz, pentru a exersa modurile în care pot interveni ei ca martori.

Amenda pentru hărțuire ajunge la 10.000 de lei

Cel mai des, băieții au ales direcționarea, în timp ce fetele au spus că preferă să fie mai prudente și au optat mai degrabă pentru distragerea atenției, pentru detensionarea situației.

„Ce îmi place este că se creează o legătură mai puternică cu profesorii pentru că prind curaj și simt ei că profesorul sau profesoara este persoană căreia îi pot povesti dacă li se întâmplă așa ceva”, povestește Adela Alexandru.

Din 2018, hărțuirea a fost introdusă în Legea privind egalitatea de șanse dintre femei și bărbați. Amenda pentru hărțuirea în spațiul public este între 3.000 și 10.000 de lei. În perioada 2019-2021, polițiștii au doar doar 18 amenzi, potrivit Școala 9.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro