Comentează„Este un număr nerealist. Suntem învățați de societate că formele mai ușoare de hărțuire sexuală nu sunt atât de grave, dacă nu se ajunge la agresiune fizică sau chiar viol”, spune Cristina Praz, expertă în comunicare și egalitate de gen la Centrul FILIA, ONG pentru drepturile femeilor.
Mai puține amenzi, mai multe dosare penale
În primele 10 luni ale anului trecut, la poliție au fost înregistrate 2.096 de plângeri pentru diverse fapte de hărțuire. Aici intră întreaga paletă, de la urmărirea pe stradă și apelurile telefonice abuzive sau insistente până la hărțuirea sexuală, fie ea petrecută într-un spațiu public sau privat.
În 2021, numărul plângerilor a fost de aproape 2.500, dintre care 33 de fapte de hărțuire sexuală. Toate aceste plângeri au fost transformate în dosare penale. Polițiștii au dat o singură amendă contravențională pentru hărțuire în 2021 și două anul trecut.
Numărul faptelor de hărțuire reclamate a fost în creștere în ultimii ani. Dacă în 2018 au fost sesizate 1.900 de fapte, în 2019 au fost puțin peste 2.000, pentru ca în 2020 să ajungă la 2.200, potrivit Școala 9.
În 2019, polițiștii au dat 17 amenzi pentru hărțuire și una în 2020.
Din statistica poliției, oferită la solicitarea ziarului, nu reiese în câte dintre cazuri sunt femei victime. Însă toate studiile și sondajele arată că, deși bărbații experimentează, la rândul lor, diverse forme de hărțuire, numărul femeilor care trec prin asta este semnificativ mai mare.
Ce este hărțuirea
Hărțuirea apare în legislația românească în primul rând în Codul Penal, care stabilește închisoare sau amendă penală pentru „fapta celui care, în mod repetat, urmărește, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuința, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere”, ori pentru „pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relații de muncă sau al unei relații similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situație umilitoare”.
Din 2018, orice tip de hărțuire, hărțuire sexuală și psihologică în spațiul public și privat este sancționabilă prin Legea pentru egalitatea de șanse dintre femei și bărbați. Amenzile sunt între 3.000 și 10.000 de lei. Înseamnă, în mare, orice fapte, gesturi, cuvinte care creează un mediu ostil și o stare de disconfort psihologic victimei: fluierături, claxonări, comentarii cu tentă sexuală, atingeri nedorite, gesturi vulgare, obscene.
Hărțuirea în spațiul public este cea mai întâlnită: strada, mijloacele de transport în comun și parcurile sunt locurile în care hărțuitorii „operează” cel mai des.
Cum explică poliția numărul mic de amenzi din ultimii doi ani?
În baza Legii pentru egalitatea de șanse, polițiștii au dat o singură amendă contravențională pentru hărțuire în 2021 și două anul trecut. Ce înseamnă asta?
De cele mai multe ori, faptele mai „ușoare” de hărțuire – stradală, sexuală, psihologică – vin la pachet și cu alte comportamente mai grave ale agresorului, au explicat reprezentanții Poliției Române pentru Libertatea. De exemplu, dacă o femeie reclamă la poliție că a fost hărțuită pe stradă, a fost atinsă sau fluierată, dar același agresor a urmărit-o și a lovit-o, deci sunt fapte care au caracter penal, atunci polițiștii vor încadra cazul direct ca faptă penală și vor deschide dosar penal.
ONG pentru drepturile femeilor: „Formele de hărțuire stradală sunt atât de comune, încât ne-am obișnuit cu ele și le ignorăm”
Cristina Praz, expertă în comunicare și egalitate de gen la Centrul FILIA, remarcă în special creșterea cazurilor de hărțuire sexuală raportate în fiecare an: de la 33 în 2021 la 37 în 2023.
„O creștere a cazurilor sesizate nu înseamnă că fenomenul a crescut în intensitate, ci mai degrabă că societatea devine mai sensibilizată la această temă. Am început să vedem discuții despre hărțuirea sexuală tot mai des în jurul nostru – în presă, social media, grupurile de prieteni”, spune activista.
Cred că femeile au mai mult curaj în a vorbi despre experiențele lor de hărțuire sexuală, în a le sesiza către autorități, fără a se lăsa descurajate de posibile reacții negative din partea societății și a chiar a reprezentanților autorităților.
Cristina Praz, Centrul FILIA:
Chiar și așa, spune ea, numărul de sesizări pentru hărțuire sexuală este unul „nerealist”. „Doar dacă stai de vorbă cu prietene, colege sau alte femei din jur vei auzi despre zeci de experiențe care au loc zilnic”, explică Cristina Praz.
Mai ales când vine vorba de formele de hărțuire stradală, femeile întâmpină situații care le descurajează să reclame faptele, fie pentru că totul se întâmplă atât de repede, încă nu pot reacționa și nu pot aduna probe, fie pentru că mentalitatea societății este încă spre a minimiza abuzul.
„Multe persoane minimizează gravitatea faptei, atât victimele, cât și autoritățile, și de multe ori aleg să nu meargă la poliție dacă nu este ceva grav, care chiar trebuie raportat. Formele de hărțuire stradală de tipul catcalling, claxonat, comentarii sunt atât de comune încât ne-am obișnuit cu ele și le ignorăm”, punctează Cristina Praz.
Abuzurile nu țin cont de funcții sau vârstă
Aproape 40.000 de femei și 9.000 de copii au fost victimele agresiunilor și violenței de gen în 2022, la nivel național, conform cifrelor Ministerului Familiei. În ceea ce privește strict hărțuirea stradală, 95% dintre femei au trecut prin asta, arată o cercetare din 2017. Aproape 63% dintre femeile intervievate de autoarea Simona Chirciu aveau între 12 și 18 ani când au fost agresate pe stradă prima oară. Mai puțin de 3% din femei ajung să sune la poliție.
Abuzurile la adresa femeilor nu țin cont nici de vârstă, nici de funcție. Relevă asta un sondaj realizat de Libertatea printre deputatele și senatoarele din Parlament: o treime dintre ele au mărturisit că aud replici obscene și invitații indecente sau „nepotrivite” din partea colegilor parlamentari: „Colega cu gura plină”, „Ești fierbinte?” sau „Știu că femeile se bucură de orice minut în plus!”.
Ghidul pregătit de Ministerul Familiei
Între timp, Ministerul Familiei, condus de Gabriela Firea, a pregătit un ghid pentru prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă, ce va ajunge curând pe masa Guvernului. Ghidul prevede, printre altele, că plângerile pentru hărțuire pot fi depuse de victime anonim sau chiar de un martor.
Sancțiunile pentru hărțuirea la locul de muncă ar putea porni de la avertisment verbal sau scris și ar putea ajunge până la concediere, conform documentului. În prezent, fapta se pedepsește cu amenzi între 10.000 și 15.000 de lei.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!