ComenteazăConform inițiativei depuse, hărțuirea s-ar sancționa disciplinar, contravențional sau penal, după caz și ar însemna conduită ostilă sau nedorită, comentariile verbale, acțiunile sau gesturile angajatorului, ale superiorului ierarhic sau ale colegilor care ar duce la o deteriorare a condițiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității, prin afectarea sănătății fizice sau mentale sau prin compromiterea viitorului profesional. Inclusiv stresul și epuizarea fizică la serviciu ar intra sub incidența hărțuirii morale.
Răspunderea disciplinară conform regulamentelor interne sau ale altor prevederi nu ar înlătura răspunderea contravențională sau penală pentru faptele de hărțuire morală, însă angajatorul are obligația de a include prevederi și măsuri pentru prevenirea și combaterea actelor de hărțuire morală la locul de muncă.
Hărțuirea morală la locul de muncă săvârșită de un salariat se pedepsește cu amendă de la 10.000 la 15.000 de lei, iar afectarea sănătății fizice / mentale sau a viitorului profesional a victimei se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă. Pentru angajatori amenzile sunt și mai mari: de la 30.000 la 50.000 de lei, respectiv de la 50.000 la 200.000 de lei.
Instanța de judecată poate dispune și plata unor despăgubiri sau a unor daune compensatorii și morale pentru victimă, precum și plata consilierii psihologice de care aceasta are nevoie. Totodată, cei care se fac vinovați de hărțuire morală la locul de muncă vor putea fi sancționați și de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu amendă între 100.000 și 200.000 lei.
O prevedere expresă în cadrul legii este interzicerea hărțuirii morale pe criteriul de sex, o mențiune cu atât mai importantă dacă ne amintim de amploarea campaniei #metoo în România sau vedem aluziile explicit sexuale și replicile vulgare adresate recent deputatelor și senatoarelor chiar în Parlament.
Expunerea de motive a proiectului de lege are peste 16 pagini și citează multiple studii științifice, documente și prevederi ale instituțiilor europene, printre care:
– Tratatului de instituire a Comunității Economice Europene privind mediul de lucru
– decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene
– Carta Drepturilor Fundamentale a UE
– Rezoluția Parlamentului European 2001/2339 cu privire la hărțuirea morală la locul de muncă
– Acordul-cadru al UE privind stresul la locul de muncă
– Acordul-cadru privind hărțuirea și violența la locul de muncă
– Rezoluția PE din 15 decembrie 2011 ce solicită strategii naționale eficace de combatere a violenței la locul de muncă și o definiție comună a hărțuirii morale la nivelul celor 28 de state membre.
– Directiva-cadru 89/391/CEE privind sănătatea mentală la locul de muncă
– Cadrul strategic al UE privind sănătatea și siguranța la locul de muncă 2014-2020.
Recent, o anchetă a Institutului Național de Statistică pe un eșantion de peste 4 milioane de persoane relevă că aproape un sfert (24,8%) dintre români se declară expuși la factori care le-ar putea afecta sănătatea mentală și fizică ( cca 1.100.000 de persoane), iar peste 250 de mii (5,8%) expuși la hărțuire sau violență psihică, violență fizică sau amenințarea cu violență fizică; presiune sau supraîncărcare la locul de muncă. Mai mult, studiile atestă faptul că, în practică, femeile sunt supuse hărțuirii morale la locul de muncă într-o măsură mai mare decât bărbații.
Deputata independentă Oana Bîzgan, cu o carieră de peste 10 ani în management în mediul privat amintește că hărțuirea morală la locul de muncă are consecințe negative și asupra angajatorilor: ”Companiilor unde mediul de lucru este unul de hărțuire le scade performanța economică și profitabilitatea prin absenteismul salariaților hărțuiți, lipsa de concentrare și starea de confuzie, scăderea randamentului etc. dar și prin costurile eventualei concedieri, ale acțiunilor în instanță, un nou proces de recrutare, training și calificare.”
Deputata care a depus anterior și un proiect prin care s-ar pedepsi în premieră în România hărțuirea stradală amintește și că țara noastră are unul dintre cele mai crescute grade de incidență a violenței sau a amenințării cu violența la locul de muncă, potrivit Agenției Europene pentru Sănătate și Securitate în Muncă. ”Mai rău stau doar Bulgaria și Turcia”, a mai declarat deputata. ”În Franța, acum câțiva ani a existat inclusiv un val de sinucideri ca urmare a acestui tip de hărțuire, de atunci reglementat extrem de strict. Nu este cazul să așteptăm ca astfel de tragedii să se întâmple și la noi; scopul nu este să pedepsim oameni sau companii, ci dimpotrivă, să ajutăm printr-un cadru legislativ corect și complet ca acest fenomen să fie prevenit și să nu producă efecte de niciun fel, nici la nivelul sănătății sau al vieții personale și profesionale a angajatului, nici la nivel financiar asupra angajatorului”.
Pentru redactarea proiectului, deputata independentă s-a consultat anterior cu antreprenori / investitori români și străini, cu societatea civilă și specialiști în drept. Proiectul a fost semnat de peste 70 de parlamentari din toate partidele, atât de la putere, cât și din opoziție și va intra cel mai probabil în procedură parlamentară după vacanța de sărbători.