Helicobacter pylori, bacteria comună care cauzează cele mai multe cazuri de cancer la nivel mondial. Multe infecţii sunt asimptomatice

Bacteria H. pylori a cauzat peste 800.000 de cazuri de cancer în 2018, iar 30%-40% dintre americani au o infecţie cu acest agent patogen la un moment dat.

Când ne gândim la cauzele cancerului, ne vin în minte factori precum genetica şi stilul de viaţă, dar unii agenţi patogeni pot duce, de asemenea, la cancer.

Conform unui raport recent al Asociaţiei Americane pentru Cercetarea Cancerului, 13% din cazurile de cancer la nivel mondial, adică 2,2 milioane, sunt atribuite infecţiilor bacteriene sau virale, potrivit News.ro.

Printre vinovaţi se numără hepatita B, hepatita C şi papilomavirusul uman sau HPV, cauza bine cunoscută a cancerului de col uterin.

Cu toate acestea, agentul patogen responsabil de cel mai mare număr de cazuri de cancer la nivel mondial este Helicobacter pylori, mai cunoscut sub numele de H. pylori.

Bacteria a fost responsabilă pentru aproximativ 810.000 de cazuri de cancer în 2018, cel mai recent an pentru care sunt disponibile date.

Pentru comparaţie, HPV a condus la 690.000 de cazuri în acel an, urmat de hepatita B, cu 360.000 de cazuri.

Simptomele unei infecţii cu această bacterie includ vărsături, scădere în greutate, probleme de înghiţire şi arsuri severe la stomac, dar multe dintre infecţii pot fi asimptomatice.

Recomandări

Metoda lui Marian Vanghelie de a lungi un proces până la prescripție: cere dosare penale pentru 9 magistrați care l-au judecat

Ce este Helicobacter Pylori şi cum provoacă cancer

Helicobacter pylori este o bacterie pe care mulţi oameni o poartă în stomac. Bacteria poate provoca formarea ulcerelor în stomac sau în intestinul subţire şi poate duce, de asemenea, la gastrită, care este o inflamaţie a mucoasei stomacului.

În timp, acest lucru se poate dezvolta în boli mai grave, a declarat dr. Linda Cummings, gastroenterolog la Centrul medical din cardrul spitalelor universitare ale clinicii Cleveland şi profesor la Facultatea de medicină a universităţii americane Case Western Reserve.

„La unele persoane care sunt susceptibile din cauza factorilor genetici, a stilului de viaţă sau a caracteristicilor tulpinii H. pylori în sine, această inflamaţie duce la modificări precanceroase ale mucoasei stomacului care pot evolua în cele din urmă spre cancer”, a declarat ea într-un comunicat.

Bacteria H. pylori poate creşte riscul a două tipuri de cancer: limfomul ţesutului limfoid asociat mucoasei (MALT), o formă de limfom non-Hodgkin care afectează stomacul, şi un tip de cancer gastric numit adenocarcinom, care provine din mucoasa stomacului. Potrivit Societăţii Americane de Cancer, 90%-95% din toate cancerele de stomac sunt adenocarcinoame.

Recomandări

Vlad Pascu a pierdut un proces cu Penitenciarul Poarta Albă. „Era un aparat de tuns, nu o mitralieră”, a răbufnit avocatul

Bacteria H. pylori este cel mai puternic factor de risc pentru cancerul gastric, a subliniat dr. Cummings.

Este important de reţinut că, pentru majoritatea oamenilor, infecţia cu H. pylori nu duce la cancer. „Dintre toate persoanele infectate cu H. pylori, se crede că aproximativ 1% până la 3% vor dezvolta cancer”, a precizat dr. Cummings.

Cum se ia bacteria H. Pylori

Deşi nu se cunosc suficiente lucruri despre transmiterea bacteriei, dr. Cummings spune că H. pylori poate fi răspândită prin intermediul fluidelor corporale.

„Întrucât H. pylori poate fi găsită în fecale (scaun), suc gastric, salivă şi plăci dentare, ar putea fi potenţial răspândită prin secreţii orale sau vărsături”, a spus ea.

Transmiterea de la persoană la persoană în gospodărie este probabilă, deoarece riscul de H. pylori la un copil este mai mare dacă un părinte sau un frate este infectat, spun specialiştii.

Majoritatea persoanelor cu H. pylori contractează probabil infecţia în copilărie, a adăugat dr. Cummings. Transmiterea este adesea asociată cu igiena şi sanitaţia precară, condiţiile de viaţă aglomerate şi aprovizionarea inadecvată cu apă.

În general, infecţiile cu H. pylori sunt semnificativ mai frecvente în ţările cu venituri mici şi medii decât în ţările cu venituri mari.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea: Profilul președintelui – majoritatea românilor și-ar dori un președinte pro-occidental și cu experiență

Cu toate acestea, în Statele Unite, există puncte nevralgice, inclusiv comunităţi indigene americane, unde rata infecţiei cu H. pylori este mai mare decât cea de 36% înregistrată în rândul populaţiei generale.

Prevalenţa H. pylori este de 62% în rândul adulţilor Navajo din Arizona, de exemplu, şi de 75% în rândul populaţiei indigene din Alaska.

Incidenţa cancerului gastric este cea mai ridicată în Asia de Est, Europa de Est şi America Latină Andină, în timp ce mortalitatea este cea mai ridicată în Asia de Est, America Latină Andină şi Asia Centrală.

„În unele ţări din Asia cu rate ridicate ale cancerului gastric, se recomandă depistarea universală a cancerului gastric prin endoscopie sau un test radiografic începând cu vârsta de 40 sau 50 de ani”, a precizat dr. Cummings.

Infecția cu H. pylori poate fi și asimptomatică

Unele persoane cu o infecţie cu H. pylori nu au niciun simptom, în timp ce altele pot prezenta disconfort abdominal după ce mănâncă.

Vărsăturile, pierderea în greutate, dificultăţile de înghiţire şi arsurile la stomac severe sunt, de asemenea, semne ale unei infecţii cu H. pylori, a indicat medicul.

„Scaunele negre, urât mirositoare şi cu frecvenţă crescută pot rezulta dintr-un ulcer sângerând cauzat de H. pylori”, a adăugat ea.

Întrucât o infecţie cu H. pylori poate fi asimptomatică, testarea este singura modalitate de a determina prezenţa bacteriei.

Există patru modalităţi de testare pentru H. pylori: un test respirator cu uree, un test cu antigen fecal, o endoscopie superioară şi un test de sânge.

Infecţiile cu H. pylori nu dispar fără tratament

Potrivit specialiştilor, infecţiile cu H. pylori nu dispar de obicei fără tratament şi au devenit din ce în ce mai dificil de tratat, deoarece bacteria a dezvoltat rezistenţă la unele antibiotice.

„Această rezistenţă a condus la regimuri de tratament din ce în ce mai complexe”, a explicat medicul.

În prezent, infecţiile sunt tratate timp de două săptămâni cu mai multe medicamente, inclusiv medicamente de suprimare a acidului gastric şi antibiotice. Unele regimuri includ, de asemenea, compuşi care conţin bismut.

Unele persoane pot fi nevoite să ia un al doilea sau chiar al treilea tratament de antibiotice pentru a elimina infecţia.

Metoda prin care pot fi prevenite infecţiile cu H. pylori

Întrucât transmiterea H. pylori nu este bine înţeleasă, se crede că este cel mai adesea dobândită în copilărie, de aceea prevenirea răspândirii bacteriei poate fi o provocare.

„Un frate infectat, o mamă infectată sau un tată infectat sunt factori de risc puternici pentru H. pylori”, spune dr. Cumming.

Printre strategiile care pot ajuta la prevenirea răspândirii bacteriei H. pylori se numără spălarea frecventă a mâinilor, în special după folosirea toaletei, evitarea utilizării în comun a ustensilelor şi a paharelor sau sticlelor de băut şi consumul de apă dintr-o sursă curată şi sigură.

Urmărește-ne pe Google News