Cuprins:
„Ca urmare adresate de S.P.E.E.H. Hidroelectrica (…) se emite: acord de mediu, pentru «Scoatere definitivă și defrișare teren în vederea finalizării Amenajării Hidroenergetice Răstolița», care se implementează pe teritoriul administrativ al comunelor Răstolița, Lunca Bradului, Deda și Vătava din județul Mureș”, scrie în textul deciziei Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Mureș.
Hidrocentrala de la Răstolița, în linie dreaptă. 171 de hectare de teren vor fi eliminate
Odată cu acest acord, pot fi amenajate lacul de acumulare și captările secundare de la barajul ridicat pe finalul erei comuniste, iar hidrocentrala de la Răstolița să fie finalizată.
Lacul de acumulare va avea o lungime de 5,6 km, pe valea principală a râului Răstolița, precum și pe văile afluenților principali ai râului, pâraiele Tihu, Mijlocu și Secu.
171 de hectare de teren ar urma să fie eliminate din fondul forestier, iar o suprafață de 0,6 hectare va fi defrișată în Parcul Național Călimani, aflat sub regim de protecție, de aici și nemulțumirea ONG-urilor.
Dacă ONG-urile iau în calcul să atace acordul în instanță, autoritățile sunt entuziasmate de anunțul făcut de APM, pe 5 noiembrie.
Declic solicită suspendarea și anularea acordului de mediu
Reprezentanții comunității Declic, care au inițiat o petiție pentru blocarea proiectului semnată de aproape 16.000 de persoane, vor cere în instanță suspendarea și anularea acordului de mediu.
„În cazul de față nu există o asemenea zonă unde intervențiile umane sunt mai permisive. De asemenea, va fi defrișat și inundat unul dintre cele mai bine conservate arinișuri din Europa, care a fost declarat habitat protejat prioritar în UE”, susțin ei.
Hidroelectrica și Ministerul Mediului salută acordul publicat de APM
În replică, reprezentanții Hidroelectrica – companie deținută de stat – susțin că „opoziția organizațiilor și activiștilor de mediu este nejustificată”.
La rândul său, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat, imediat după emiterea acordului, că „marchează un pas important în direcția unei dezvoltări durabile a energiei regenerabile, protejând în același timp biodiversitatea locală”.
Un ultimul cuvând l-au avut reprezentanții Agenției Naționale de Protecția Mediului (ANPM) care au transmis, pe rețelele sociale, că hidrocentrala de la Răstolița reprezintă „primul proiect hidroenergetic de mare capacitate construit după 1990.”
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro