“Conform statisticilor, pe planeta noastră se înregistrează, în condiţii de seismicitate normală, circa 1.000.000 de cutremure pe an. Dintre acestea, doar 120 au magnitudini cuprinse între 6 şi 6,9 grade Richter, 18 se încadrează între 7 şi 7,9 grade şi doar unul are peste 8 grade Richter”, ne-a spus Victor Mocanu, profesor universitar la Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti.

Datele statistice au fost însă infirmate în primele două luni şi jumătate ale anului 2010. “Până acum s-au înregistrat 20 de cutremure puternice pe tot globul, cu magnitudini de peste 7 grade şi chiar peste 8 grade Richter. Aceasta e activitatea planetei în acest moment. Institutul de Fizică a Pământului din Bucureşti monitorizează permanent tot ce se întâmplă la nivel planetar şi suntem foarte interesaţi în special de situaţia din zonă ”, ne-a spus Gheorghe Mărmureanu (foto), directorul Institutului de Fizică a Pământului.

Record de seisme în anul 2012

După cum se observă, media numărului de cutremure de peste 7 grade în decurs de un an a fost deja depăşită în primele două luni ale anului 2010. În acest ritm, până la finele anului 2012 se va bate orice record de seismicitate înregistrat pe Terra, cu efecte necunoscute de seismologi.

America se îndepărtează de Europa cu 45 mm pe an

“Prin mişcarea tectonică se modifică şi geografia lumii. Putem să vă spunem că America se îndepărtează de Europa cu aproximativ 45 de milimetri pe an, iar Himalaya creşte cu 4 centimetri pe an, datorită deplasării spre nord a Indiei”, a precizat Gheorghe Mărmureanu, directorul Institutului de Fizică a Pământului.

Cutremurele se produc la îmbinarea între plăci

Planeta Pământ are un înveliş superior, format din 14 plăci tectonice, care se mişcă pe un strat de magmă, adică de rocă topită. Deplasările lor sunt de trei tipuri. În primul caz, plăcile se pot îndepărta una de alta, moment în care lava iese la suprafaţă şi apar erupţiile vulcanice.

În al doilea caz, plăcile se apropie una de alta, iar una dintre ele, cea cu densitate mai mare, pătrunde sub cealaltă şi din cauza tensiunilor apărute se produc cutremurele de mare adâncime, la peste 100 de kilometri, cum au fost cele din Chile. Există o a treia situaţie, în care plăcile alunecă una pe lângă cealaltă şi din cauza frecării se înmagazinează o energie care declanşează cutremurele de suprafaţă, adică sub 100 de kilometri, cum a fost în Haiti.

“În general, seismele de suprafaţă se manifestă pe o arie mai mică, dar pagubele pe care le produc sunt mult mai mari decât în cazul cutremurelor de adâncime”, ne-a spus profesorul Victor Mocanu.

Citiţi în Libertatea de mâine: s-a reactivat a doua falie tectonică periculoasă în România

 
 

Urmărește-ne pe Google News