Horia Colibășanu a transmis vestea cuceririi vârfului printr-un mesaj de pe telefonul prin satelit, exact când se afla la altitudinea maximă, 8.163 metri, unde a ajuns fără oxigen și fără șerpași. El a precizat că aceasta a fost cea mai extenuantă zi de vârf.

Alpinistul român și partenerul său slovac Peter Hámor au început asaltul la 12.00 noaptea, de la altitudinea de 7.100 de metri, pe ruta standard, deschisă de japonezi în 1956. Ei sunt așteptați acum în tabăra de bază, coborârea fiind însă la fel de importantă ca și ascensiunea și, implicit, la fel de periculoasă.

A așteptat fereastra spre vârf

Echipa slovaco-română a ajuns în tabăra de bază pe 14 aprilie și a început să urce spre vârf pe 4 mai. În acest interval, alpiniștii au echipat ruta până aproape de a doua tabără, aflată la 6.400 de metri, și au așteptat ca vremea să le permită urcarea. Ninsorile, ceața și lipsa de vizibilitate i-au întors de câteva ori din drum, alpiniștii preferând să coboare și să aștepte de fiecare dată o fereastră bună de vreme pentru a avansa.

“Nu am înotat niciodată atât de mult în zăpadă în 18 ani de expediții”, a transmis Horia prin satelit în timpul expediției. Ascensiunea s-a făcut fără ajutorul șerpașilor și fără oxigen artificial, considerat doping de federațiile internaționale.

A doua oară pe Manaslu

Colibășanu a mai urcat cu succes Muntele Manaslu în 2006, pe aceeași rută, avându-l atunci ca partener de coardă pe spaniolul Iňaki Ochoa de Olza (1967-2008). Motivul pentru care a revenit după zece ani este tentativa de a deschide o rută nouă pe fața nordică, după aclimatizarea pe ruta standard, împreună cu Peter Hámor – un proiect cu miză de premieră mondială.

Manaslu (8.163m) este al optulea din lume ca înălțime, însă este considerat unul dintre cei mai periculoși munți de 8.000 de metri, având o rată de mortalitate de 10%, de trei ori mai ridicată decât pe Everest (8.848m), cel mai înalt și promovat munte din lume.

Fotografii: horiacolibasanu.com

 
 

Urmărește-ne pe Google News