Profesorul Horia Hulubei a avut o traiectorie extraordinar de tumultuoasă. După terminarea liceului, își începe studiile la Universitatea din Iași. Apoi este mobilizat și ia parte la bătălia de la Mărășești.
După care, printr-un lung șir de întâmplări, a ajuns să fie pilot de avioane de vânătoare, în Franța. Avionul lui a fost atins și a avut o aterizare forțată, în urma căreia a fost rănit și a stat multe luni în spital. După care a continuat să lupte pe avioane.
Întors în țară, și-a reluat vechea pasiune pentru știință, practic și-a reluat cariera de student la Universitatea din Iași. Ulterior, își ia doctoratul în Franța și intră în anturajul unor personalități europene ale vremii. În timpul celui de-al doilea război mondial ajunge rector la Universitatea din București.
Misiuni diplomatice la cererea lui Mihai Antonescu
”În activitatea sa de om de știință și rector al Universității este de amintit că, în acestă perioadă, profesorul Hulubei a îndeplinit și anumite misiuni diplomatice la cererea lui Mihai Antonescu, minsitrul de externe al României de atunci. Astfel, în februarie 1942 a mers la Berlin, mai târziu la Viena…. Pe lângă contacte științifice, pe parcursul acestor vizite pe care le-a făcut, el a îndeplinit și sarcini diplomatice, în special de contactarea a aliaților pentru tatonarea posibilității ieșirii României din război. Astfel, pe lângă postura sa științifică, prin abilitățile de comunicare cu alte personalități, a adus țării sale și astfel de servicii”, ne-a explicat dr. fizician Dorel Bucurescu (foto), cercetător științific gradul I la Institutul de Fizică Nucleară (IFIN) din Măgurele.
Întâmplător, Dorel Bucurescu i-a fost student, apoi subaltern la IFIN profesorului Horia Hulubei.
În 1945, comuniștii îl arestează ”la domiciliu” pentru că a colaborat cu fostul regim. A fost anchetat de celebrul Alexandru Nicolschi, care voia să știe cu cine s-a întâlnit Hulubei în străinătate pe linie diplomatică. După câteva zile, fizicianul este lăsat în pace la insistențele unor prieteni influenți de stânga, printre care matematicianul Simion Stoilov.
Bombele atomice îl scapă pe Hulubei de ancheta comunistă
Lansarea bombelor atomice americane în Japonia, în 1945, a reprezentat evenimenul care a modificat percepția tuturor statelor față de fizica nucleară. Se deschidea era energiei atomice, iar România avea un singur specialist de talie mondială: Horia Hulubei.
”A obținut sprijinul lui Gheorghiu Dej, fiind numit director al unui Institut de Fizică al Academiei. Care a fost înființat la 1949. Anul viitor vom avea 70 de ani de la începuturile cercetării de fizică instituțională”, ne-a spus fizicianul Dorel Bucurescu.
Acest institut se scindează în 1956 și așa apare Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele.
Sub conducerea lui Hulubei, aici este pus în funcțiune primul reactor din țara noastră, la 10 august 1957. În afară de România, doar Uniunea Sovietică mai avea reactoare în acel moment în tot blocul comunist. Era, de asemenea, al nouălea reactor de cercetare din lume. Adică, în acest domeniu, România a intrat cu dreptul.
Menționăm că anul viitor, pe acestă platformă de fizică de la Măgurele va fi complet funcțional cel mai puternic laser din lume. Adică, țara noastră rămâne în elita fizicii mondiale după 70 de ani.
CITEȘTE ȘI