De Hotelul Concordia ne amintim o dată pe an, în jurul datei de 24 ianuarie. Atunci, jurnaliști, ONG-uri și istorici deplâng clădirea prin articole și lungi postări pe rețelele de socializare, amintind că a mai trecut un an, iar imobilul este în aceeași stare avansată de degradare.
Apartamentul în care s-a hotărât Unirea
Hotelul Concordia se află pe strada Smârdan nr. 39, în Centrul Vechi al Capitalei, printre cafenele, cluburi și restaurante. A fost construit în 1852 și avea 90 de camere.
În apartamentul 5 al clădirii a avut loc întâlnirea istorică din noaptea de 23 spre 24 ianuarie 1859, în care s-a hotărât Unirea Principatelor Române și alegerea lui Alexandru Ioan Cuza că domn al Țării Românești, după ce fusese ales domn al Moldovei.
Hotelul a fost afectat de un incendiu puternic în 1884 și a ars aproape complet. A fost refăcut, dar a suferit din nou de pe urma unui incendiu, în 1901 – 1902.
„Cel mai european hotel din București”
La vremea lui, hotelul era frecventat de elita politică și era considerat unul dintre cele mai selecte localuri din București, potrivit Ordinului Arhitecților din România. Avea un restaurant cu specialități franțuzești și italiene, iar la parter era cafeneaua Brenner.
Scriitorul Stelian Tănase vorbea în 2013 despre „cel mai european hotel din București” și despre cum Tolstoi era un client fidel al cafenelei Brenner.
„La cafeneaua Brenner, la 1854, Tolstoi era un client obişnuit. La vremea aceea, Hotel Concordia era cel mai european hotel din Bucureşti, înainte de Hotel de Bulevard. Veneau aici cei occidentalizaţi, paşoptiştii, cei care regăseau aici serviciile de lux de la Viena. În curtea interioară erau mese, un restaurant. Constantin Dobrogeanu Gherea s-a ascuns aici de ruşi şi a vrut să facă o spălătorie”, spunea scriitorul Stelian Tănase.
Ruinele
Hotelul Concordia a funcționat până în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar în timpul comunismului a fost administrat de ICRAL – Întreprinderea de Construcții, Reparații și Administrare Locativă.
De-a lungul anilor, pentru că nimeni nu s-a mai ocupat de el, hotelul s-a degradat, ajungând acum un pericol pentru trecători. Tencuiala este căzută, bucățile de metal din acoperiș s-au desprins și flutură în vânt, iar cărămizile din prispă stau și ele să cadă la un cutremur mai puternic. În același timp, curtea interioară a devenit o groapă de gunoi.
În 2018, Primăria Capitalei anunța că a luat toate măsurile, în limita competențelor, pentru ca proprietarul clădirii să înceapă reabilitarea ei. Un an mai târziu, singura schimbare la Hotelul Concordia a fost îndepărtarea mesh-ului de pe fațadă și îngrădirea cu placaje a parterului. Din cauza placajelor, plăcuța care amintea de noaptea de 23 ianuarie 1859 nu se mai vede.
Așa este și acum, în 2020.
În 2018, arhitectul Șerban Sturdza s-a fotografiat în fața hotelului cu o pancartă cu mesajul „Rușine!”, atrăgând atenția asupra stării în care se află clădirea în care s-a scris istorie și asupra faptului că de atâția ani nu a fost reparată.
„RUŞINE! Sărbătorim un secol de la Unirea României în acelaşi mod păgubos care a ajuns să ne caracterizeze: de ochii lumii şi de dragul burţii. În fiecare an, în 24 ianuarie, cei care s-au nimerit a fi aleşi în conducerea ţării, s-au năpustit la Iaşi să se bâţâie în Hora Unirii în faţa televiziunilor. (…) Clădirea din Bucureşti în care s-a făcut Unirea dintre Moldova şi Ţara Românească, stă, însă, să se dărâme de ani buni. Aceiaşi aleşi care se dănţuie la Iaşi, nu dau două parale pe ea. Ca pe mai nimic din ce înseamnă Patrimoniu. (…) Cuza Doamne, Kogălniceanu, spuneţi-le şi celorlalţi că noi, românii, nu v-am meritat. RUŞINE, ROMÂNIA!”, a scris Sturdza atunci pe pagina sa de Facebook.
Hotelul nimănui
Acum, hotelul, monument istoric, nu mai este în proprietatea Primăriei Capitalei, care și-a retras orice fel de responsabilitate față de imobil. În 2002, a fost retrocedat și vândut imediat mai departe de noul proprietar unei firme private, Ro Naturstein SRL.
Contactată de Libertatea, compania spune că hotelul nu se mai află în administrarea sa de câțiva ani, însă nu a vrut să comunice numele noului proprietar.
Am încercat să aflăm cine este administratorul clădirii de la Primăria Sectorului 3, însă administrația condusă de Robert Negoiță a spus că informația nu este una publică.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro