Gheorghe Calancea a fost pădurar timp de peste 30 de ani. A lucrat dincolo de Vatra Dornei, la Ocolul Silvic Cârlibaba, din zona împădurită care se întinde până la granița dintre Maramureș, Suceava și Ucraina.
Slujba lui a ținut până anul acesta în martie, când a fost dat afară.
Recunoaște că a furat pentru el, dar și “pentru că sistemul trebuie alimentat, ca șefii să-și facă case, să-și facă vile”.
Urmăriți VIDEO, cu toate declarațiile:
Cum era tăiat “lemn de cea mai bună calitate”
În iunie, procurorii l-au reținut pe Calancea, acuzându-l că e responsabil de tăierea ilegală a peste 700 de copaci. Faptele s-au petrecut de-a lungul anului 2019. Prejudiciul total estimat este de 189.666 de lei, inclusiv pentru lemn care îi lipsea din gestiune. El recunoaște parțial prejudiciul.
Pădurarul explică pentru cititorii Libertatea că a participat, alături de mulți alții, la falsuri prin care în loc de “lemnul de proastă calitate”, care trebuia tăiat, se tăia “lemn de cea mai bună calitate”.
Am fost parte la așa ceva într-o viață întreagă de la Revoluție, încoace.
Gheorghe Calancea:
Frustrat că va plăti singur
De atunci, fostul angajat al Romsilva a trecut și prin arest la domiciliu, iar acum e sub control judiciar.
După cum arată datele procurorilor prezentate în fața judecătorului de drepturi și libertăți, în problemele juridice ale fostului părdurar sunt implicate și firme administrate de cei doi fii ai săi.
Supărat că e singurul care a căzut pe parcursul investigațiilor, Gheorghe Calancea și unul dintre băieți au decis să povestească pentru Libertatea despre cum se fură din pădure.
Cum păcălești “actele” cu GSM-ul
Băiatul e și el angajat al Direcției Silvice Suceava, într-un alt ocol, dar, în același timp, și administrator de firmă.
Băiatul povestește două metode prin care lemnul se fură:
- Ai aprobare pentru tăiere dintr-un anume loc. Singura verificare care se face este dacă lemnul pleacă din acel loc. “Tu tai din altă parte și te duci cu telefonul, cu GSM, la locul trecut în acte. De acolo pleci, dar ai lemn bun, tăiat de mai încolo”, povestește tânărul pădurar, băiatul pădurarului experimentat.
- A doua metodă este aceea prin care lemnul care se pierde la prelucrare nu e raportat ca “prisos” și cumperi la negru o nouă cantitate de lemn bun, ca să fii acoperit în acte.
Lemnul rentabil e vânat de “braconierii pădurii”
Și tatăl băiatului, pădurarul Gheorghe Calancea, admite că e responsabil de o parte din fapte, însă consideră că i se pune în cârcă prea mult. După cum susține fostul pădurar, ce s-a petrecut la Ocolul Silvic Cârlibaba nu avea cum să se întâmple fără știința și aprobarea șefilor.
El afirmă că a văzut multe de-a lungul a 30 de ani, de la concursuri de angajare aranjate până la copaci trași jos cu ajutorul tractorului forestier și “acoperiți” altfel în documente.
Se împarte cu politicienii
Fostul angajat silvic descrie și “fabrica de acte”, respectiv comercializarea de documente care ajută la valorificarea copacilor tăiați ilegal. Lemnul nerentabil pentru o firmă rămâne în pădure, actele pentru acesta sunt vândute altor societăți și sunt folosite pentru a scoate ilegal lemn de calitate din altă parte. Gheorghe Calancea spune că a făcut și el astfel de tranzacție pentru o parcelă la care exploata lemnul unul dintre fiii lui.
O altă practică pe care o reclamă este că angajați ai Direcției Silvice Suceava ar avea firme în domeniu puse pe numele rudelor sau ale apropiaților. O dovadă e chiar el, căci are firme în familie.
Pădurarul susține că pentru licitațiile de exploatare a lemnului firmele dau șpagă. În plus, pentru că șefii ar fi numiți cu sprijinul partidelor, o parte din banii rezultați din lemnul la negru s-ar duce către politicieni.
“Până nu zăngănesc cătușele…”
Pădurarul recunoaște că n-ar fi vorbit niciodată dacă nu l-ar prins procurorii.
Toți stau pe la colțuri cât le merge bine. Până nu zăngănesc cătușele nu spune niciunul adevărul.
Gheorghe Calancea:
Șefii acuzați de Gheorghe Calancea nu au răspuns solicitărilor de interviu sau au refuzat să comenteze.
Puteteți vedea declarațiile lui în materialul video.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro