14 comentariiBanii obținuți în acest mod nu intră în conturile instituției, fiind împărțiți între membrii grupării din care ar face parte ghizi ai agențiilor de turism și angajați ai muzeului.
Cuprins:
Aspectele care ar trebui verificate de inspectorii ministerului
După ce Libertatea a dezvăluit cum lucrează rețeaua care a acaparat cea mai vizitată instituție de cultură din România, surse din interior au sesizat că metoda revânzării biletelor este moștenită de angajați, transmisă de la o generație la alta și funcționează încă din anii 50 când castelul regal de la Sinaia și-a deschis porțile pentru public.
Sursele citate au precizat că, în ciuda faptului că de aproximativ doi ani, biletele de intrare se pot achiziționa și cu card bancar, rețeaua a găsit o rezolvare și pentru acest impediment, care afecta serios sursa de venituri ilicită.
Dispozitivul electronic (POS-ul) prin care turiștii pot face plata cu cardul se defectează des, mai ales în zilele de weekend când numărul de vizitatori este foarte mare. „POS-ul nu mai funcționează, se poate plăti doar cash”, sunt anunțați vizitatorii, conform surselor citate. De cele mai multe ori se invocă o conexiune de internet slabă. Cum sistemul de plată electronic nu poate fi reparat decât de reprezentanți ai firmei care oferă servicii de mentenanță, avaria POS-ului oferă suficient de mult răgaz grupării să-și facă norma.
Prin urmare, reprezentanții Ministerului Culturii ar trebui să verifice frecvența cu care sistemul de plată electronic se defectează și care este cauza defecțiunilor.
Un alt aspect semnalat de sursele Libertatea și care ar trebui verificat de Ministerul Culturii, se referă la motivele pentru care reprezentanții Muzeului Peleș au renunțat la cipicii de unică folosință oferiți vizitatorilor la intrare în castel. Există suspiciuni că ar fi existat discuții aprinse în cadrul instituției, după ce s-a constatat că numărul botoșilor de unică folosință ar fi fost cu mult mai mare decât numărul turiștilor care treceau „oficial” pe baza biletelor vândute pragul muzeului într-o zi.
Pe de altă parte, Corpul de control al Ministerului Culturii ar trebui să cerceteze cum este justificată dublarea veniturilor muzeului, odată cu implementarea sistemului de plată electronică pentru turiști.
Care sunt veniturile Peleșului
Potrivit documentelor publicate pe site-ul ANAF, Muzeul Național Peleș a raportat 6.061.871,00 lei – venit din vânzarea biletelor în anul 2021, 9.608.581,53 de lei – venit din vânzarea biletelor în anul 2022, 15.395.373,84 de lei – venit din vânzarea biletelor în anul 2023 și 14.584.420,62 de lei, până la 31 octombrie 2024 – venit din vânzarea de bilete. Creșterea spectaculoasă a veniturilor a fost raportată în contextul în care numărul turiștilor care au ajuns la Peleș a rămas aproape constant, iar prețul biletelor nu a fost modificat.
Muzeul Peleș generează anual venituri de ordinul milioanelor de euro, cu vânzarea biletelor ca principală sursă de câștig. Până la 31 octombrie 2024, muzeul a încasat 14,5 milioane de lei din vânzarea biletelor și 2,2 milioane de lei din comercializarea suvenirurilor. Adică un total de aproximativ 17 milioane de lei, ceea ce înseamnă 3,4 milioane de euro.
În afluxul uriaș de vizitatori, mulți sunt cetățeni străini. Ajung la Sinaia în grupuri organizate, de câte 20-30 de persoane, prin intermediul agențiilor de turism.
Surse din interiorul instituției acuză că, la Peleș, funcționează o rețea formată din angajați ai muzeului și ghizi ai agențiilor de turism care au dezvoltat o afacere profitabilă din revânzarea biletelor. Câștigurile ilicite pot ajunge la multe zerouri în coadă, având în vedere că un bilet de intrare în Peleș costă între 50 și 150 de lei. Recircularea biletelor de intrare în Peleș este o practică moștenită de la o generație la alta, acuză sursele Libertatea, și funcționează în două variante.
Cum lucrează rețeaua de la Castelul Peleș
De regulă, atunci când este vorba despre grupuri mari de turiști, ghidul cumpără biletele. După ce se face accesul în muzeu, tichetele nu sunt aruncate la coș. Devin o veritabilă comoară, fiind revândute altui grup de vizitatori. Banii obținuți din revânzare nu mai ajung în casieria muzeului, ci sunt împărțiți între membrii rețelei.
A doua variantă a afacerii este mai puțin bănoasă, dar mai sigură. Turiștii sunt racolați de pe aleile Peleșului de un om al rețelei, un angajat al muzeului. Acesta promite că, în schimbul unei sume simbolice, de 10-20 de lei, poate cumpăra mai repede bilete, iar turiștii vor avea acces imediat.
Cu banii adunați de la vizitatorii momiți cu un tratament preferențial, complicele merge la casa de bilete și cumpără tichete pentru studenți, care au un preț redus, deși turiștii păcăliți au plătit biletul întreg. Intrarea pentru studenți costă 37,5 lei, în timp ce valoarea unui bilet întreg, pentru adulți, este 150 de lei. Diferența de bani rămâne la membrii rețelei.Potrivit unor surse judiciare, aceste aspecte au fost semnalate inclusiv Poliției Prahova care are în lucru cel puțin două plângeri. În 2018, un angajat care a fost prins vânzând bilete pentru studenți unui grup de pensionari, a fost urmărit penal, însă Parchetul de pe lângă Judecătoria Sinaia a decis să renunțe la anchetă prejudiciul fiind prea mic. Ancheta s-a rezumat doar la angajatul prins asupra faptului, fără ca și ceilalți complici indicați de acesta să fie deranjați.