Hoții de focoase le-au tropăit jandarmilor în cap?

Ce este şi la ce se foloseşte un focos?

Un focos este un dispozitiv de aprindere a încărcăturii explozive care se găseşte în componenţa proiectilelor de artilerie, a bombelor, a rachetelor, a minelor etc. Potrivit site-ului oficial al companiei care a produs focoasele, la Zărneşti, Braşov, se fabricå cinci tipuri de focoase pentru rachete militare, inclusiv celebrele proiectile de 122 mm.
Ele sunt folosite, de obicei, împreună cu aruncătorul de rachete LAROM, dezvoltat de către firma Aerostar Bacău, sistem care a fost livrat Forţelor Terestre Române în anul 2001. În prezent, LAROM reprezintă sistemul de artilerie cu cea mai mare putere de foc din dotarea Armatei Române fiind capabil să lanseze 40 de rachete de 122 mm în doar 20 de secunde.

ROMARM susţine că bulgarii trebuiau să asigure paza

Compania Naţională ROMARM, cea care produce focoasele, precizează că filiala TOHAN – Zărneşti, în baza unui contract de export cu un partener din Bulgaria, a efectuat un export a cărui condiţie de livrare prevedea ca transferul de proprietate să aibă loc la Braşov, din acel moment responsabilitatea asupra transportului revenind beneficiarului, deci companiei bulgare. Potrivit managerului general Vasile Marius Crişan, partenerul extern ar fi încheiat un contract cu o companie românească, care era obligată, conform contractului, să asigure transportul şi securitatea lui pe teritoriul României.

Recomandări

Cum au ajuns bani europeni pentru sănătate la Antena 3 și România TV: 200.000 de euro reclamă într-un proiect derulat de Institutul Fundeni și UMF Iași

Transportul avea toate avizele necesare

Ministerul Afacerilor Externe precizează, referitor la transportul de material militar oprit în Giurgiu, că este vorba despre un export intracomunitar din România spre Bulgaria, care avea toate avizele şi documentele necesare desfăşurării sale, problematica securităţii transportului neintrând în atribuţiile ministerului.

Românii nu se dau în lături de la nimic Se fură de toate: arme, baionete, grenade, cartuşe

Incidentul de sâmbătă nu este singular. În 2009, peste 50 de arme au fost sustrase dintr-o unitate militară din Ciorogârla, iar în 2002, mai multe grenade au dispărut dintr-o unitate din Bucureşti.
Furtul de arme de la Ciorogârla a fost descoperit de autorităţi pe 28 ianuarie 2009. A fost cel mai mare furt de armament comis vreodată dintr-o unitate militară din România. Din depozitul de la Ciorogârla au dispărut atunci mai multe zeci de arme: pistoale mitralieră de tip AKM, pistoale de calibru mai mic, baionete, binocluri şi o puşcă-mitralieră cu afet. Autorităţile au specificat însă că din depozit nu s-a furat şi muniţie. Procurorii militari au deschis o anchetă şi au audiat în acest caz peste 140 de persoane.

Şeful Poliţiei Militare, destituit

Recomandări

Cum au tratat procurorii români propaganda legionară în ultimii ani. Număr foarte mic de rechizitorii și zeci de dosare nesoluționate

În urma cercetărilor, procurorii au început urmărirea penală pentru furt calificat, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi pentru călcare de consemn împotriva a 7 cadre militare. Scandalul furtului de arme a făcut victime şi în conducerea Armatei. La câteva zile de la descoperirea dispariţiei armelor, 17 cadre militare şi-au pierdut funcţiile. Printre acestea se numără şeful Aviaţiei Militare, şeful contrainformaţiilor şi şeful Poliţiei Militare.
În august 2002, şapte grenade şi 170 de cartuşe au fost sustrase de la o unitate de elită a Armatei Române, Batalionul 2 Infanterie Călugăreni, din Bucureşti. Cinci dintre grenadele furate au fost descoperite un an mai târziu, într-un cimitir din Bucureşti. Celelalte două grenade fuseseră folosite în două atacuri, desfăşurate la Liceul Jean Monnet şi în Grădina Cişmigiu.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro