Iarna sumbră care urmează va testa mai mult ca niciodată sprijinul Europei pentru Ucraina

La șase luni de la debutul invaziei din Ucraina, Occidentul a rămas în mare parte unit în răspunsul său ferm oferit Rusiei, spre surprinderea multora.

În ciuda neînțelegerilor apărute în timpul mandatului lui Donald Trump și pe parcursul crizei de COVID, alianța transatlantică a reușit să se mobilizeze și să parafeze mai multe acorduri care au vizat livrarea de arme către Kiev, reducerea importurilor de energie din Rusia și sancționarea regimului de la Kremlin.

Cu toate acestea, într-un moment în care războiul împlinește o jumătate de an, oficialii din Europa se tem că acest consens s-ar putea destrăma, pe măsură ce continentul intră într-o iarnă sumbră, cu prețuri în creștere la alimente, energie limitată pentru încălzirea locuințelor și perspectiva reală a unei recesiuni.

Ca un posibil exemplu al unor măsuri mai draconice ce vor urma, capitala Germaniei a stins becurile care îi iluminează monumentele, pentru a economisi energie electrică. În acest timp, magazinelor franceze li s-a ordonat să țină ușile închise în timp ce aerul condiționat este pornit, în caz contrar riscând o amendă.

Președintele Volodimir Zelenski a reușit până acum să convingă Occidentul că Ucraina merită sprijinul, dar s-ar putea lovi de unele greutăți în acest sens, pe măsură ce războiul se prelungește.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

„Provocarea pentru Ucraina este aceeași ca în prima zi: menținerea Occidentului de partea sa, pe măsură ce costurile susținerii Kievului se fac simțite – nu doar șantajul lui Putin cu gazul și cerealele, ci și costul sprijinului economic și umanitar”, a explicat pentru CNN Keir Giles, consultant senior la think tank-ul Chatham House.

„Acesta ar putea fi motivul pentru care Zelenski a spus că vrea ca războiul să se încheie înainte de Crăciun, deoarece principala greutate va fi aceea de a convinge Occidentul să își mențină promisiunile pe termen lung”, a adăugat expertul.

La ce se gândesc europenii zilnic

Criza energetică care se prefigurează în această iarnă este un lucru la care oficialii și diplomații europeni se gândesc zilnic, în condițiile în care Rusia reprezintă încă o sursă majoră pentru livrările de gaze (55% din totalul importurilor europene în 2021).

„În cadrul Uniunii Europene va fi foarte dificil și trebuie să încercăm să ne ținem de promisiunea noastră de a lipsi Rusia de orice profit din gaze și din alte surse”, a declarat un diplomat european de rang înalt, referindu-se la un acord încheiat între statele membre ale UE de a-și reduce cu 15% consumul de gaz.

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

Există suficiente dubii. Acordul cu pricina a fost criticat pentru că este voluntar, iar oficialii se tem că, atunci când va fi nevoie, unele țări UE pur și simplu nu își vor îndeplini rolul.

„Există acest bloc din Europa de Vest care este protejat de distanță și care nu a putut fi convins că a deveni dependent de energia rusă este o vulnerabilitate catastrofală autoprovocată și chiar și acum speră într-o revenire la normalitate cu Rusia”, a observat Giles, consultantul Chatham House.

Armele franceze se află în prezent pe câmpul de luptă din Ucraina, în timp ce Germania a încălcat decenii de politici pacifiste atât pentru a-și crește propriile cheltuieli de apărare, cât și pentru a trimite arme Kievului (deși a fost criticată pentru că livrarea acestor arme a durat mai mult decât era necesar).

Lucrurile s-ar putea schimba.

„La început, răspunsul occidental a fost mai dur decât se aștepta Rusia. Din punct de vedere tactic, Kremlinul a greșit foarte mult. (Pentru Occident) a fost destul de ușor să se ralieze în spatele Ucrainei și să susțină donarea de arme și bani”, a declarat un oficial NATO pentru CNN.

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

„În timp, tipurile de arme pe care le trimitem au devenit mai complexe, la fel și pregătirea necesară pentru a le folosi eficient. Vestea bună este că aceste arme îi ajută pe ucraineni să reziste. Vestea proastă este că, cu cât războiul se va prelungi mai mult, cu atât aceste arme se vor împuțina și vor fi astfel mai greu de livrat”, a adăugat oficialul.

Oboseala războiului

Pe lângă costurile economice și militare care afectează generozitatea Occidentului există, de asemenea, o îngrijorare serioasă că lumea începe să resimtă oboseala războiului, pe măsură ce conflictul stagnează.

„În februarie a fost ușor să te alături coaliției anti-Putin. Acum, războiul se află într-o etapă strategică plictisitoare. Există mai puține câștiguri și pierderi zilnice și mai puține oportunități foto”, a observat un diplomat NATO, în discuția cu CNN.

Desigur, acest lucru nu înseamnă că statele occidentale își vor retrage pur și simplu sprijinul. Dar unele ar putea schimba parametrii obiectivelor pe care le susțin.

Unele țări vest-europene spre exemplu, în special Germania și Franța, au declarat public că va trebui să existe un dialog între Occident și Moscova. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat în repetate rânduri că, la un moment dat, Ucraina și Rusia vor fi nevoite să negocieze.

În acest timp, cancelarul german Olaf Scholz a fost criticat pentru mesajele sale contradictorii privind gazul rusesc și, mai recent, privind posibila interdicție a vizelor pentru cetățenii Rusiei.

Unii se întreabă dacă toate statele europene mai împărtășesc aceleași obiective. „Mai avem cu toții aceeași viziune asupra jocului final? Vorbim despre întoarcerea la granițele de dinainte de invadarea Rusiei? Sau despre cele de dinainte de 2014, înainte ca Rusia să anexeze Crimeea? Și vom avea relații cu Putin după război sau va trebui să se retragă?”, s-a întrebat un diplomat european.

„Acestea sunt întrebările pe termen lung pe care trebuie să ni le punem, dar nu o facem. Este mai bine să nu ne punem aceste întrebări acum”, a adăugat el.

Presiunea publică

Următoarele câteva luni vor fi probabil cele mai grele pentru statele europene. Cetățenii vor resimți criza costului vieții pe întreg continentul. Unii vor trebui să aleagă între a-și încălzi locuințele și a mânca.

Iar această criză vine în condițiile în care multe țări europene au găzduit deja mii de refugiați ucraineni.

În acest context, va fi greu pentru liderii politici să justifice cheltuirea de bani și energie pentru a sprijini o țară aflată la mare distanță, mai ales când unii dintre cetățenii lor pot considera că au fost deja suficient de generoși.

Mai mulți oficiali occidentali au declarat pentru CNN că sunt îngrijorați de faptul că, la un moment dat, liderii politici ar putea decide că cel mai bun lucru este să intermedieze un acord de pace și să submineze rezultatul final dorit de Ucraina, care ar vrea să împingă forțele rusești dincolo de granițele sale anterioare.

„Există o îngrijorare tot mai mare în unele părți că, dacă Ucraina pare să piardă teren în fața Rusiei, acest lucru ar putea accelera apelurile pentru o înțelegere negociată. Zelenski trebuie să continue să își facă magia de PR și să promoveze mesajul că Ucraina încă face progrese, că luptă din greu și că are nevoie de arme”, a declarat pentru CNN Theresa Fallon, directoare la Centrul pentru Studii Rusia Europa Asia.

„De îndată ce oamenii vor simți că (Kievul) se află în tabăra învinșilor, ei ar putea începe să se întrebe de ce continuăm să îi furnizăm arme costisitoare într-un moment de stres economic”, a subliniat ea.

Acest lucru va fi critic, a subliniat experta, deoarece mulți aliați cheie trec, de asemenea, prin perioade politice turbulente acasă. Italia va organiza alegeri, Marea Britanie va avea un nou prim-ministru, iar în Statele Unite vor avea loc alegerile de la jumătatea mandatului, care ar putea determina cum va arăta restul mandatului lui Joe Biden.

„Pe măsură ce problemele politice interne încep să domine, cetățenii s-ar putea întreba de ce ajutăm Ucraina în loc să construim infrastructură”, a adăugat Fallon.

Macron pare dispus să continue sprijinul pentru Kiev

Pentru a pregăti opinia publică pentru provocările viitoare, mulți lideri, cum ar fi președintele francez Emmanuel Macron, au început să își avertizeze populația că conflictul din Ucraina va dura multe luni și că consecințele interne pe care le resimt acum sunt doar începutul, scrie și Politico.

Macron, de exemplu, a declarat că Franța va continua să sprijine Ucraina cu ajutor militar, financiar și umanitar până la obținerea „victoriei” în condiții acceptabile pentru Kiev.

Cu toate acestea, scrie Politico, în spatele acestor declarații publice de susținere a Ucrainei se ascunde o luptă tăcută între Germania, Franța și Italia, pe de o parte, și Polonia, țările baltice și nordice, pe de altă parte.

Parisul și Berlinul continuă să aibă întrebări serioase cu privire la felul în care ar putea să arate victoria Ucrainei și se îndoiesc că războiul poate fi câștigat fără o escaladare care să implice eventual NATO mai direct sau utilizarea de către Rusia a armelor neconvenționale.

Totuși, scrie publicația europeană, atât timp cât sprijinul Statelor Unite pentru Kiev rămâne intact, și în interesul unității europene, este puțin probabil ca Berlinul și Parisul să contrazică public poziția țărilor mai ferme anti-Rusia din Europa Centrală și de Est.

În ciuda îngrijorărilor, argumentează Politico, Macron – mai mult decât Scholz – este hotărât să facă față oboselii interne, în special în condițiile opoziției din partea extremei drepte și a stângii dure.

În cele din urmă, chiar dacă există riscul unei diminuări a sprijinului pentru efortul de război, este greu de crezut că UE va renunța la angajamentul său față de Ucraina, concluzionează Politico.

Urmărește-ne pe Google News