Comentează„Există o tendință de scădere a numărului de zile cu ninsoare, în toată țara, deci și în București, ce poate fi legată de fenomenul încălzirii globale. Mărimea acestei scăderi e diferențiată regional din cauza factorilor locali care nuanțează răspunsul local la încălzirea globală”, a declarat pentru Libertatea meteorologul Roxana Bojariu.
Un strat de zăpadă mai mic cu 75% la final de secol
Aceasta a explicat că numărul mediu de zile cu strat de zăpadă, dar și grosimea medie a stratului de zăpadă au și ele tendințe de reducere.
„În zona București, grosimea medie lunară în sezonul rece din ultimii 30 de ani a scăzut sub 4 cm față de cele trei decenii precedente. Experimentele numerice cu modele climatice ne arată că aceste tendințe, statistic vorbind, vor continua și în anii și deceniile ce urmează și vor fi cu atât mai accentuate cu cât concentrația atmosferică de gaze cu efect de seră va fi mai mare, la nivel global”, a precizat specialistul Agenției Naționale de Meteorologie.
Ultimele sezoane reci în care stratul de zăpadă a fost neglijabil în Capitală și temperaturile ridicate au fost 2019-2020, 2006-2007 și 1993-1994.
„În scenariul pesimist, cu concentrațiile de gaze cu efect de seră cele mai mari, la sfârșitul acestui secol (2071-2100), grosimea medie a stratului de zăpadă, iarna, în zona București, va fi, de exemplu, cu aproximativ 75% redusă față de intervalul de referință 1971-2000, ceea ce înseamnă strat neglijabil”.
Din analizele și statisticile ANM, stratul mediu de zăpadă în Muntenia a scăzut în ultimii 50 de ani de la 4,17 cm la aproape 3 cm. O scădere de 75% a acestei valori ar însemna dispariția zăpezii în Capitală.
Întrebată despre șansele de ninsoare sau viscol în Capitală în ultima lună din această iarnă, meteorologul Roxana Bojariu considera că „deocamdată nu se vede nimic la orizont, dar nu este exclus un episod”.
Foto: Dumitru Angelescu