1. Are sânge grecesc
Rădăcinile de familie ale lui Călin Popescu Tăriceanu sunt pe jumătate greceşti, prin mama lui, Alexandrina-Louise AtanasiadeLăzărescu. După cum aceasta mărturisea în 2008 – “sunt grecoaică pe trei sferturi” -, familia se înrudeşte cu cea a Mavrocordaţilor.
Bunica maternă a fostului premier provenea dintr-o familie grecească 100%, iar bunicul, tot din partea mamei, pe care- l chema Atanasiade, a avut unul dintre părinţi grec, celălalt, român.
“Bunica mea era româncă, iar după ce a murit bunicul meu, tata (n.r. – bunicul fostului premier) a fost crescut de familia bunicii, într-o atmosferă pur românească. Atât de mult a iubit tata România, încât s-a înrolat voluntar în cel de-al Doilea Război Mondial”, declara mama lui Călin Popescu Tăriceanu.
“N-aş putea să vă spun cum a ajuns familia mea în România şi cum s-a stabilit la Constanţa, pentru că nu m-a interesat niciodată arborele genealogic. (…) Totuşi, îl auzeam pe tata că mai spunea că am fi rude cu familia Mavrocordat (n.r. – mare familie fanariotă, care a dat trei domnitori ai Ţării Româneşti şi Moldovei, de-a lungul secolului al XVIII-lea)”, mai spunea aceasta.
Născută în 1923, doamna Alexandrina- Louise s-a căsătorit în 1945 cu cel care avea să fie tatăl lui Călin Popescu Tăriceanu. După divorţul de acesta, ea s-a recăsătorit cu istoricul, omul de cultură, dar, după 1990, şi conducător al masoneriei române şi “senior” liberal Dan Amedeo Lăzărescu, decedat în anul 2002.
2. Bunicul importa Ford
Dragostea pentru motoare şi viteză e moştenită, foarte probabil, dinspre bunicul din partea mamei, Atanasiade. Acesta a fost un pasionat automobilist, dar şi reprezentant al firmei Ford în România anilor 30, aducând în ţară celebra maşină americană. Peste ani, nepotul său, Călin Popescu Tăriceanu, avea să-i continue pasiunea.
“De la 18 ani «m-a ciupit» virusul motocicletei”, declara fostul premier. De altfel, colecţia de maşini ce conţine trei modele de Citroën (1955, 1967, 1986), un Fiat din 1966, “moştenire de la tatăl meu”, un ARO M 461 din 1974, dar şi o Lancia Fulvia din 1970, cu care încă participă la curse, e bine-cunoscută. De câţiva ani, Tăriceanu e şi importator al automobilelor Ford, dar şi al faimoasei mărci de motociclete Harley-Davidson.
3. Monarhist convins
De-a lungul vremii, inclusiv în perioada în care a deţinut şefia guvernului, Călin Popescu Tăriceanu a menţionat în diverse ocazii că opţiunea cea mai bună pentru sistemul politic din România ar fi monarhia constituţională. De altfel, pe biroul din apartamentul deţinut în Calea Plevnei, din Bucureşti, Tăriceanu păstrează la loc de cinste fotografia fostului monarh Mihai I.
4. A fost fotomodel pentru Zina Dumitrescu
Apreciat de-a lungul timpului pentru ţinuta şi prestanţa lui masculine, Călin Popescu Tăriceanu a cochetat, spre sfârşitul liceului, în 1971, şi cu moda, din postura de fotomodel.
Zina Dumitrescu, “mama” modei româneşti, îşi aducea aminte, acum câţiva ani, într-o rememorare din Jurnalul Naţional, despre episodul legat de cariera efemeră a lui Tăriceanu în modă.
250 de lei pentru parada de modă
“Eram pe bulevard, aproape de Scala şi am văzut doi băieţi venind, din care unul era frumos foc. Era Călin. Pe vremea aceea lucram şi la revista «Modern» (n.r. – revista era, în perioada respectivă, singura publicaţie de modă din ţară). Eram cu redactora şi cu un domn care lucra cu noi. Noi, femei, nu ne-am putut duce, dar l-am trimis pe domn – du-te, te rog, la băiatul ăla şi întreabă-l cine e, ce face şi dacă vrea să colaboreze la revistă. S-a dus, l-a întrebat. Era elev în clasa a XII-a.A acceptat şi a doua zi l-am văzut la redacţie, pe strada Maria Rosetti. Uite aşa a rămas, a lucrat pentru un număr al revistei, i-a plăcut. Era un tip care, ca şi acum, emana nobleţe, educaţie”, declara “mama” Zina.
Colaborarea s-a mărginit însă la un singur număr al revistei, în acele pagini viitorul om politic prezentând tendinţele primăvarăvară ale hainelor masculine din anul 1971. Pentru prestaţia lui, tânărul Tăriceanu a fost plătit cu 250 de lei.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro