Iată ce tradiţii se respectă pe 1 ianuarie, de Sfântul Vasile!

Primiţi cu colindul?

Prima zi din an este considerată un moment propice pentru desfăşurarea practicilor magice. Tradiţiile care se săvârşeau în această zi marchează începutul, nu doar al unui nou an, dar şi, în mod simbolic, al unui nou ciclu de viaţă.

Integrându-se în perioada mai largă a sărbătorilor de iarnă, obiceiurile ce au drept scop uratul revin la domeniul fundamental al vieţii omului simplu de la ţară: muncile agricole, fertilitatea câmpului, roadele bogate etc.

Astfel, „Semănatul”, „Pluguşorul”, „Plugul cel Mare” şi „Vasilica ” sunt cele mai importante texte „magice” care se rostesc în prima zi a anului şi au o valoare colectivă puternică: sunt adresate fiecărui gospodar în parte, dar acelaşi conţinut se referă şi se repetă pentru toţi membrii comunităţii. În aceeaşi categorie se integrează şi textele ce urează bunăstare fizică şi materială individului: „Sorcova” sau colindele de Sfântul Vasile (care le urează celor apropiaţi sănătate şi putere de muncă).

Viaţa Sfântului Vasile

Sfântul Vasile cel Mare a trăit între anii 330 şi 379, în vremea împăratului Constantin. El s-a născut în Cezareea Capadochiei, din părinţi credincioşi şi înstăriţi, Emilia şi Vasile, tatăl său fiind dascăl în cetate.

Recomandări

PSD a votat să iasă din coaliția cu PNL și UDMR, iar Marcel Ciolacu își va da demisia din funcția de premier. Ce se întâmplă cu miniștrii

Cum s-a dovedit a fi un copil înzestrat şi dornic de învăţătură, el a fost trimis de părinţi la şcolile din Cezareea, Bizanţ şi Atena, la cea din urmă cunoscându-l pe Sfântul Grigorie de Nazians, cu care a legat o strânsă prietenie. A fost înălţat la rangul de arhiepiscop al Cezareei în anul 370, în vremuri grele pentru Biserică.

Sfântul Vasile a apărat dogma Sfintei Treimi, ducând o luptă aprigă, prin scris şi cuvânt, pentru luminarea creştinătăţii. Sfântul Vasile a murit la vârsta de 50 de ani, în ziua de 1 ianuarie, intrând în istoria creştină cu numele de Sfântul Vasile cel Mare.

În tradiţia populară, el apare înfăţişat cu mai multe „chipuri”, cel mai frecvent dintre ele fiind acela de sfântul care au făcut minunile cele mai mari, păzitor de duhuri rele, cu „mare putere asupra dracilor”. Astfel, cu rugăciunile lui se scot duhurile rele şi necurate din oameni.

De asemenea, se spune că pe Iisus Hristos îl cheamă Vasile: numele Hristos (creştin) i-a fost pus acestuia la vârsta de 30 de ani, când a fost botezat. Iisus Hristos s-a născut de Crăciun, iar la o săptămână, de Sfântul Vasile, a fost botezat în legea cea veche şi a primit numele „Vasile”.

Sfântul Vasile apare şi ca „mare beţiv”, care stă călare pe poloboc, iar de ziua lui se fac petreceri şi chefuri. De altfel, el e tare bun şi s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel şi i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura.

Recomandări

Noaptea în care George Simion ne-a arătat cum va transforma România: țarcuri, mititei și coregrafii de Cântarea României

Obiceiuri din străbuni

De 1 ianuarie, există mai multe obiceiuri pentru bunul mers al lucrurilor.

Astfel, prima zi a anului este ziua în care fetele pun punți pentru a visa bărbatul cu care se vor căsători. Punțile sunt făcute din rămurele de măr dulce, construite din două crenguțe, care sunt, mai apoi, plasate în locuri ascunse. De ele se leagă un mănunchi de busuioc, o pară de argint legată cu un fir de ață roșu, un inel, o batistă și un șir de mărgele. Tradiția românească spune că dacă puntea este plină de brumă, atunci fata se va căsători cu un bărbat bogat, iar dacă puntea nu are brumă, atunci se va căsători cu unul sărac.

Mai este și un alt ritual vechi, care ne învață că fata care vrea să afle dacă se va mărita în cursul anului sau în anii viitori, trebuie să meargă în cotețul porcilor sau în grajdul vitelor. Aici va trebui să dea cu piciorul într-un porc sau într-o vită și să rostească următoarele cuvinte: “hui etimp” (anul acesta), “hui atimp” (anul viitor), “hui dincolo deatimp” (al doilea an). Dacă porcul grohăie, iar vita se mișcă la prima strigare atunci fata se mărită în lunile care vin, iar dacă se mișcă la a doua sau la a treia strigare atunci fata se va mărita peste un an sau doi.

Recomandări

Cristian Andrei, consultant politic: „Cheia alegerilor e să nu fie lăsat Simion să joace singur pe mesajul Schimbării, pentru că va câștiga 100%”

Un obicei foarte popular, în special printre, copii este „sorcovitul”. În cursul dimineţii, grupuri de copii merg „cu sorcova”. În prezent, aceasta este confecţionată de obicei din flori de hârtie, în timp ce la origine, sorcova era formată din nuiele înverzite. Copii rostesc urări augurale, în timp ce lovesc uşor cu sorcova umărul celui „sorcovit”. Semnificaţia acestui obicei este transmiterea de urări de vigoare şi belşug.
Ţiganii au obiceiul să colinde cu o căpăţână de porc, împodobită cu panglici şi mărgele, tradiţie denumită „Colindul cu Vasilica” (Siva). După terminarea colindatului, ceata se strânge la o cârciumă pentru a chefui. Apoi, se despart, dezgătind căpăţâna şi luându-şi fiecare ce a pus, iar din ea fac un prânz, pentru ca obiceiul să fie închis pentru anul respectiv.

Un obicei săvârşit colectiv de grupuri mici sau de cete de feciori, este cel al Dezlegării Anului. Astfel, aceştia dezleagă anul şi rodul colindând pe uliţe, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop înlăturarea forţelor malefice: seceta, insectele şi animalele dăunătoare recoltei etc. De asemenea, feciorii dezleagă şi cununiile, cu un descântec: „Slobozim câşlegiile/ Să mărităm fetele/ Umblaţi, feciori,/ Să fie peţitori”.

Se mai spune că primul musafir care îţi intră în casă e bine să fie un bărbat. Cum ţi-a fost musafirul din ziua de Sf. Vasile, bogat ori sărac, aşa vei fi, cu îndestulare ori lipsuri, tot anul.

Pentru ca familiei să-i meargă bine tot anul şi să aibă spor, în popor există obiceiul ca în ziua de Anul Nou să se fiarbă în oală un cap de porc şi nicidecum de gaină, pentru că aşa cum porcul râmă numai înainte, tot aşa va merge şi omul spre belşug.

Tot la Anul Nou, pe nemâncate, fiecare om trebuie să ia în mână unealta cu care lucrează în timpul anului şi s-o mânuiască de trei ori, pentru spor la lucru în anul ce vine.

Tot in ziua de Sfântul Vasile se zice că e bine să bei mult vin, existând credinţa că atât vin cât va bea omul în aceasta zi, atât sânge va avea în obraz în timpul anului. În această zi, femeile beau şi joacă fusul şi furca, pentru a creşte cânepa peste an.

Peste 600.000 de romani îşi serbează ziua numelui de Sfântul Vasile

Din cei 615.095 de români a căror onomastică este legată de sărbatoarea Sfântului Vasile, 523.389 sunt bărbaţi, iar 91.706 sunt femei.

Statisticile MIRA arată că 511.461 dintre români poartă numele Vasile, iar 10.710 răspund când sunt strigaţi Vasilică.

Un număr mult mai mic de români va petrece în prima zi a noului an, chiar dacă poartă prenume de alint sau derivate ale numelui marelui ierarh, cum ar fi Sile (507), Sică (423), Silică (231) sau Vasi (57).

Între femeile care au onomastica la aceeaşi dată cele mai multe sunt Vasilica (87.865), urmate de cele care răspund la apelativul Sica (953) şi Vasila (639).

Vezi rezultate finale BEC la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025!

Urmărește-ne pe Google News