Iată cele mai «tari» icoane făcătoare de minuni

Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Nămăieşti, jud. Argeş

Tradiţia spune că icoana a fost pictată chiar de Sfântul Evanghelist Luca. A fost înrămată în argint, în anul 1798. Se spune că în 1959, când autorităţile comuniste au intenţio-nat să desfiinţeze mănăstirea, un nor dum- nezeiesc a acoperit-o, iar maşinile Securităţii n-au putut răzbate până la locaşul sfânt.

Icoana Sfântului Antonie cel Mare – Biserica “Buna Vestire”, Bucureşti

În urma incendiului din 1847, biserica a ars în întregime, singurul lucru care s-a păstrat fiind tocmai icoana Sfântului Antonie cel Mare, care de atunci a devenit patronul acestui lăcaş de cult, alături de Maica Domnului.

Icoana Maicii Domnului – Biserica Doamnei, Bucureşti

Icoana, a cărei provenienţă este necunoscută, o reprezintă pe Maica Domnului în veşmânt negru şi este realizată în stil apusean. Este renumită pentru binefacerile sale trupeşti şi sufleteşti.

Icoana Maicii Domnului – Biserica “Mihai Vodă”, Bucureşti

Icoana are o vechime considerabilă, datând cel puţin din vremea domniei lui Mihai Viteazul, când a fost adusă de la muntele Athos de către monahul Ioan pe cheltuială proprie, ca un semn de mulţumire faţă de domnitorul român. Icoana a fost recent restaurată şi inclusă în patrimoniul UNESCO.

Icoana Maicii Domnulu – Mănăstirea Trivale, jud. Argeş

Povestea icoanei spune că ea a fost găsită, în 1930, în podul bisericii de preotul paroh Dumitru Georgian, după ce acestuia îi apăruse în vis chiar Maica Domnului, care i-ar fi spus unde se află. A fost restaurată şi îmbrăcată în argint, vechimea ei fiind estimată la două sute de ani.

Icoana Maicii Domnului – Biserica Olari, Bucureşti

A fost adusă în biserică de preoţii refugiaţi de la Mănăstirea Arnauchiul, din Turcia, prin anul 1810. În 1864 i s-a schimbat ferecătura de argint aurit, cea nouă având pe margini 24 de mici medalioane care ilustrează minunile săvârşite de Maica Domnului.

Icoana Maicii Domnului – Biserica Icoanei, Bucureşti

Conform tradiţiei, acum câteva secole, un trecător a aţipit în parcul aflat pe locul actualei biserici. Trezindu- se, a văzut icoana cu chipul Maicii Domnului, care i-a cerut să ridice o biserică acolo. Pe ferecătura de argint a icoanei e înscris anul 1682.

Icoana Maicii Domnului – Biserica Colţea, Bucureşti

Donată bisericii în anul 1786 de domnitorul Nicolae Mavrogheni, icoana cu ferecătură lucrată manual, din argint poleit cu aur, poate fi admirată în partea din stânga catapetesmei.

Icoana Sf. Mina – Biserica Sf. Mina, Bucureşti

În anul 1847, când un incendiu a mistuit o parte din Bucureşti, a ars în întregime şi Biserica Sf. Mina, dar icoana Marelui Mucenic Mina a rămas intactă în catapeteasmă, în mijlocul flăcărilor. În 1874 au fost aduse din Egipt şi moaştele sfântului.

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul – Biserica Zlătari, Bucureşti

A fost adusă în 1987 de preoţimea strămutată la Zlătari de la biserica Bradului, care urma a fi demolată. Icoana era şi atunci, ca şi acum, considerată făcătoare de minuni. Este îmbrăcată în foiţă de argint, lucrată manual, şi datează din 1826.

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul – Mănăstirea Putna, jud. Suceava

A fost adusă, după cum spune tradiţia, de către Doamna Maria de Mangop, soţia domnitorului Ştefan cel Mare, în anul 1472, din Constantinopol. Este onorată în fiecare an, pe data de 2 iulie, ziua de pomenire a Sfântului Voievod Ştefan.

Icoana Maicii Domnului – Sf. Mănăstire Căldăruşani, jud. Ilfov

În anul 1940, când Basarabia a fost invadată de ocupanţii sovietici, călugării de la Mănăstirea Dobrusa, din judeţul Socola, conduşi de stareţul lor, s-au refugiat la Căldăruşani, aducând cu ei şi icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni.

Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Neamţ, jud. Neamţ

După ce icoana a stat la Constantinopol timp de 555 de ani, la 1400 este trimisă Mitropolitului Iosif, de către Patriarhul Metodie şi de împăratul Ioan Paleologu, pentru a o proteja de persecuţiile împotriva sfintelor icoane.

Icoana Sf. Parascheva – Biserica Sf. Gheorghe Nou, Bucureşti

Această icoană este vestită pentru miracolele înfăptuite de-a lungul timpului. Ea provine din fosta biserică Sf. Vineri – dărâmată în timpul regimului comunist -, motiv pentru care nici nu figurează în istoricul bisericii, aflat la intrare.

Icoana Maicii Domnului – Mănăstirea Pasărea, jud. Ilfov

Se spune că preotul slujitor ar fi primit de trei ori, în vis, îndemnul de a merge într-un loc anume pentru a lua icoana şi a o aduce în mănăstire. În prezent, icoana este aşezată la loc de cinste în biserica mare.

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul – Mănăstirea Ghighiu, jud. Prahova

În 1958 a fost adusă din Siria, la Catedrala Patriarhală din Bucureşti, de Episcopul Vasilios Samaha. Se spune că icoana i-a cerut Preafericitului Patriarh Teoctist, în vis, să o ducă la Ghighiu. E cunoscută sub numele de Siriaca.

Icoana Maicii Domnului – Biserica Madona Dudu, jud. Dolj

Se spune că, pe la sfârşitul Evului Mediu, un negustor a găsit icoana într-un dud. Când a încercat să o vândă, aceasta a dispărut. Negustorul a găsit-o în acelaşi loc şi a vrut s-o dăruiască, dar a dispărut iar. Găsind- o a treia oară, a hotărât să ridice biserica.

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul – Mănăstirea ţigăneşti, jud. Ilfov

Tradiţia spune că icoana făcătoare de minuni ocroteşte mai ales mamele şi copiii. Un miracol s-a întâmplat când un incendiu izbucnit în apropiere ajunsese la porţile mănăstirii. Maicile au ieşit cu icoana în mâini, iar vântul şi-a schimbat direcţia.

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul – Mănăstirea Pissiota, jud. Prahova

Icoana, zugrăvită pe lemn de stejar, a fost realizată de portretistul Eustaţiu Stoienescu, în prima jumătate a secolului trecut. Chiar dacă maniera de realizare nu este cea clasică, bizantină, ea impresionează atât prin puterea harului ei, cât şi prin senzaţia că ochii Maicii Domnului te urmăresc, indiferent de unde ai privi icoana.

Icoana Maicii Domnului – Biserica Letca Nouă, jud. Giurgiu

Cu o vechime de peste două secole, icoana a început să lăcrimeze în urmă cu câţiva ani. Mai întâi au curs bobiţe de mir din ochiul stâng al Maicii Domnului, apoi, timp de câteva zile la rând, au curs şuvoaie de mir din ambii ochi.

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul – Mănăstirea Durău, jud. Neamţ

Conform tradiţiei, icoana cea mare, argintată, a Maicii Domnului, ar fi fost realizată în secolul al XVIII-lea. Tot din acea perioadă se spune că ar data şi primele minuni săvârşite de această icoană de o frumuseţe deosebită.

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul – Mănăstirea Dintr-un Lemn, jud. Vâlcea

Nu sunt cunoscute cu exactitate date despre autorul acestei icoane, anul realizării sau condiţiile în care a ajuns la mănăstire. Se spune că icoana a fost descoperită în trunchiul copacului din care a fost ridicată Biserica Dintr-un Lemn. De asemenea, se crede că această icoană e o reproducere după originalul atribuit Evanghelistului Luca.