Iată CUM SE FURĂ STATUL prin firme fantomă

Fiscul a postat pe pagina de Facebook un exemplu al modului în care este utilizat codul de TVA pentru fraudarea bugetului, prin firme fantomă. Prejudiciul identificat, de peste 24 milioane euro, reprezintă TVA aferentă comercializării de legume și fructe de firme fantomă către marile lanțuri de retail (Carrefour, Lidl, Metro, Selgros, Billa, Real, Cora, Mega Image).

Începând cu ianuarie 2014, inspectorii antifraudă fiscală au analizat și monitorizat activitatea comercială a 62 firme, care au realizat importuri și achiziții intracomunitare de legume și fructe, din ianuarie 2012 până în prezent. Circuitul era controlat de un grup restrâns de persoane de origine turcă și reprezenta liderul de piață în acest domeniu, pentru unii retaileri fiind chiar cel mai important furnizor, după valoarea contractelor.

Sistemul de fraudare funcționa pe două paliere distincte. Primul palier era constituit din 58 societăți tip „fantomă”, fără active, înființate pe numele unor persoane cu situație materială precară, fără studii și fără venituri (cetățeni români sau arabi, refugiați din zone de conflict), care primeau între 100 și 200 lei pentru fiecare firmă.

Firmele din primul palier, care fie nu declarau obligațiile fiscale, fie refuzau să le plătească și intrau în insolvență, aveau rolul de a asigura un circuit de furnizori și facturare pentru cele trei firme din al doilea palier, menit să confere aparența legalității și seriozității necesare colaborării cu marile lanțuri de retail. Timp de doi ani și jumătate, au fost descărcate și comercializate săptămânal în România circa 570 tone legume și fructe (28 TIR-uri), cu predilecție banane și portocale provenite din UE (Franța, Olanda, Grecia și Italia) și citrice importate de la o firmă din Turcia, controlată de tatăl uneia dintre persoanele implicate.

Recomandări

Rușii au spart linia forțelor ucrainene din Kursk și sunt aproape să le încercuiască. „Situația este foarte proastă”

În fapt, în cazul achizițiilor intracomunitare, TVA aferentă se înregistra cu taxare inversă, urmând să fie colectată la vânzarea produselor, iar sustragerea de la achitare se realiza prin înregistrarea de achiziții cu TVA deductibil de la firmele tip „fantomă” interpuse pe lanțul de comercializare. În cazul importurilor, obligațiile fiscale erau preluate de aceleași firme tip „fantomă”, iar societățile de pe cel de-al doilea palier solicitau compensarea debitelor fiscale.

Valoarea livrărilor din ultimul an către retail-eri a fost de circa 100 milioane euro, perioadă în care bugetul de stat a fost privat de plata TVA, înregistrându-se chiar solduri negative, respectiv TVA de recuperat.

La verificările efectuate în cooperare cu organele de cercetare penală din cadrul IGPR, au fost identificate stocuri de legume și fructe de circa 700 tone, sume de încasat de la retaileri echivalentul a 4 milioane de euro, terenuri în proprietate în județul Ilfov, instalații de coacere pentru banane, sume în numerar, autoturisme de lux și alte active valorificabile, asupra cărora organele de urmărire penală au dispus instituirea măsurilor asigurătorii în vederea recuperării prejudiciului. În cauză, procurorii au dispus reținerea a 12 persoane cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Recomandări

De ce Călin Georgescu a rămas sub control judiciar. Instanța: „Este nevoie să fie supravegheat, ca să nu plece din țară”

Procedura de înregistrare în scopuri de TVA a fost modificată în urmă cu un an și impune depunerea unei declarații privind intenția și capacitatea de a desfășura activitate economică, formularul 088. Pe baza acestuia, ANAF analizează în ce categorie de risc fiscal – mic, mediu, ridicat – se încadrează solicitanții. Formularul trebuie depus atât de către cei care cer înregistrarea, odată cu înființarea societății sau pe parcursul activității, cât și de către cei care își schimbă sediul, asociații, administratorii, la notificarea ANAF.

Potrivit statisticilor ANAF, jumătate dintre cei care cer înregistrarea/reînregistrarea în scopuri de TVA nu primisc un cod valid. Consecința este că nu își mai pot deduce TVA care devine, astfel, o cheltuială suplimentară.

Evazioniştii se folosesc şi de acte false ca să primească rambursări ilegale de TVA de la buget. Câştigurile ajung mai apoi în conturi din străinătate, iar firmele sunt închise. Statul pierde din evaziunea la TVA 17 miliarde de euro, pe an, potrivit Consiliului Fiscal.

Urmărește-ne pe Google News