Pădurarul a făcut o pasiune pentru vânătoare încă din copilărie când îşi însoţea tatăl pe urmele prăzilor. „Nu m-am gândit vreodată că voi ajunge preparator de trofee, mai ales că nu îmi plăceau animalele împăiate şi nici nu am învăţat să le împăiez, este o muncă total diferită faţă de cea de preparator. Îmi ia chiar şi o zi la pregătirea unui trofeu, fiind în funcţie de specia de animal”, a povestit Silviu Şpac.
El ne-a destănuit că a învăţat singur să prepare, de la un pădurar în vârstă şi în timp şi-a făcut propriul stil de pregătire a trofeelor. „Nu am ustensile profesionale, ci metode vechi, dar dacă lucrezi cu pasiune trofeul este curat”, ne-a destănuit pădurarul.
Dictatorului îi plăcea vânătoarea
Pădurarul îşi aminteşte că între trofeele pe care le-a preparat s-au numărat şi cele ale cerbilor vânaţi de fostul dictator Nicolae Ceauşescu. Aceea a fost de fapt ultima partidă de vânătoare a fostului preşedinte, care a avut loc în zilele de 20-22 septembrie 1989 la Ocolul Silvic Pătrăuţi. „Am avut ocazia să pregătesc 10 trofee medaliate de cerb. Dictatorului îi plăcea vânătoarea, i-au căzut atunci în cătarea puştii 10 cerbi, iar trofeele erau foarte valoroase. Nu am avut voie să îl însoţim la vânătoare. Am dat mâna cu el înainte de a pleca la Bucureşti şi am avut ocazia să-i prepar trofeele care i-au fost trimise ulterior, în Capitală.
Vânătorul îşi aminteşte că Ceauşescu le-a zis la plecare „Ne vedem la iarnă, la vânătoare”,dar nu a mai apucat, pentru că a fost el împuşcat.
Preparatorul ne-a spus că, în ultimii ani, cel mai valoros trofeu la specia cerb a fost evaluat la 6.000 de euro care a ajuns în Austria, la o expoziţie.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro