La ultimul termen de judecată din acest proces procurorul DNA a cerut stabilirea unei pedepse cu executare pentru demnitar și a explicat că acesta a mințit deliberat pentru a acoperi făptuitorii din dosarul de la Brașov privind retrocedarea nelegală a fermei Băneasa.

“Călin Popescu Tăriceanu are facultate, are pregătire superioară și o poziție ridicată în societate. Infracțiunea sa este o faptă de puricol și ea s-a consumat când a semnat declarația dată procurorului.

Așadar, apreciem că dincolo de orice dubiu rezultă săvârșirea faptei, astfel că cerem condamnarea sa la trei ani de închisoare cu executare.

Doar așa se poate corecta comportamentul și asigurarea rolului pedepsei.

La stabilirea pedepsei, aveți în vedere complexitatea faptei și impactul social produs de o astfel de faptă săvârșită de către un fost prim ministru”, a solicitat magistratul DNA la ultimul termen de judecată

A făcut abstracție de acuzații și a mințit

“El a afirmat că nu a intermediat o întâlnire între Tal Silberstein, deși probele arată că Tăriceanu a intermediat întâlniri la el acasă ale lui Tal Silberstein cu Victor Ponta.

Îl anunța pe Victor Ponta când Silberstein venea în România.

La fiecare ocazie, Tăriceanu a făcut totală abstracție de faptul că acuzațiile sunt probate temeinic, iar într-un act de totală aroganță a venit cu tot felul de probe sau justificări pentru menținerea propriei versiuni a relatărilor.

A avut apărări puerile, nedemne de pregătirea superioară, pentru sustragerea de la urmărirea penală.

El a fost întrebat punctual despre persoane, situații de fapt, lucruri la care a participat activ, nu despre culori ale hainelor sau alte chestiuni neverosimile.

Obligația de a fi onest îi este total străină lui Tăriceanu și e cunoscut că nu spune adevărul în dosarul de urmărire penală, totul rezultă din contradicțiile dintre declarațiile sale și cele ale martorilor”, a mai spus procurorul DNA în fața judecătorilor ICCJ.

Declarațiile șefei ICCJ, folosite ca suport în apărarea lui Tăriceanu

„Totul se coroborează cu recentul interviu al doamnei judecător Cristina Tarcea, președintele ICCJ, care a afirmat că nu a existat un cadru legal pentru astfel de mandate de siguranță națională date pe baza unor protocoale.

Cer achitarea clientului meu, pentru că fapta nu există sau pentru că fapta nu e prevăzută de legea penală, sau nu e săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

El a făcut declarații de bună-credință, conform propriei sale credințe și înțelegeri. El nu a făcut afirmații mincinoase la Serviciul teritorial Brașov și nu a urmărit să favorizeze vreun făptuitor.

DNA a fost tendențios, când vine vorba de răstălmăcirea probelor”, a spus avocatul lui Tăriceanu în contrapartidă.

Acesta a acreditat ideea că probele din dosar care reprezintă interceptări obținute de SRI pe baza unor mandate de siguranță națională ar trebui anulate.

Apărarea cere achitare și anularea probelor SRI

Avocatul lui Tăriceanu, Dan Apostol, le-a explicat judecătorilor că în cazul clientului său trebuie dispusă achitarea, după ce instanța va anula probele audio, respectiv interceptările, făcute de SRI în baza unor mandate de siguranță națională.

Acesta a invocat decizii recente al Curții Constituționale și ale CEDO, care, combinate, ar conduce către această necesitate în dosar.

„Prima solicitare – excludeți și eliminați probele rezultate din mandatele de siguranță națională din perioada 2008. Nu au nicio relevanță în speță. Realitățile juridice actuale, deciziile CCR, raportate la CEDO privind viața privată, conduc la această soluție”, a explicat apărătorul lui Tăriceanu.

Citește și De ce nu are România autostrăzi. Radiografia unui eşec naţional. ”Proiectele sunt foarte prost pregătite”

 
 

Urmărește-ne pe Google News