Judecătorii ICCJ au ascultat, în 21 mai, pledoariile finale ale acuzării și apărătorilor în acest dosar.

Avocații  celor din dosar au explicat instanței de judecată că cei pe care îi apără nu sunt vinovați de fapte reținute de procurorii DNA și că probele prezentate de acuzare nu susțin aceste acuzații.

În ultimul cuvânt fostul șef al Parchetului Curții de Apel Ploiești, Liviu Mihail Tudose a spus că nu a săvârșit „niciuna dintre blestemățiile de care sunt acuzat”.

„Niciodată pe parcursul carierei mele nu am urmărit să obțin avantaje nici materiale nici funcții de conducere în alt mod decât cel prevăzut de legea de la momentul respectiv.

Din punctul meu de vedere, acest dosar constituite o înscenare judiciară.

Am aflat că inițiatorul acestui scenariu a fost Mircea Negulescu, fostul meu subordonat. Am putut să aflu despre cum au fost administrate probele și principiul legalității a fost sacrificat.

Nu s-a ținut cont de dreptul la apărare, nu s-au administrat probe în apărare și acuzare, nu au fost verificate apărările.

Nu s-au verificat nici chestiuni minime. De exemplu că în referatul cu propunere de arestare preventivă, Negulescu a spus ca începând cu 23 sept 2013 s-a dispus activitate de control fiscal.

S-a separat că fiind în arest o sa fac denunțuri ceea ce nu am făcut pentru că nu coincide cu ce gândesc eu și nici nu aveam de ce să fac denunțuri”, a spus Tudose în fața judecătorilor ICCJ.

Dau vina pe inițiativa procurorului

La rândul său fostul șef al Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, Viorel Dosaru, a explicat că toate structurile din acest domeniu sunt competente și că în cariera sa nu a avansat nejustificat sau ajutat.

Avocații  celor din dosar au explicat instanței de judecată că cei pe care îi apără nu sunt vinovați de fapte reținute de procurorii DNA și că probele prezentate de acuzare nu susțin aceste acuzații.

În ultimul cuvânt fostul șef al Parchetului Curții de Apel Ploiești, Liviu Mihail Tudose a spus că nu a săvârșit „niciuna dintre blestemățiile de care sunt acuzat”

„Niciodată pe parcursul carierei mele nu am urmărit să obțin avantaje nici materiale nici funcții de conducere în alt mod decât cel prevăzut de legea de la momentul respectiv.

Din punctul meu de vedere, acest dosar constituite o înscenare judiciară.

Am aflat că inițiatorul acestui scenariu a fost Mircea Negulescu, fostul meu subordonat. Am putut să aflu despre cum au fost administrate probele și principiul legalității a fost sacrificat.

Nu s-a ținut cont de dreptul la apărare, nu s-au administrat probe în apărare și acuzare, nu au fost verificate apărările.

Nu s-au verificat nici chestiuni minime. De exemplu că în referatul cu propunere de arestare preventivă, Negulescu a spus ca începând cu 23 sept 2013 s a dispus activitate de control fiscal.

S-a separat că fiind în arest o sa fac denunțuri ceea ce nu am făcut pentru că nu coincide cu ce gândesc eu și nici nu aveam de ce să fac denunțuri”, a spus Tudose în fața judecătorilor ICCJ.

La rândul său fostul șef al Inspectoratului Județean de Poliție Prahova, Viorel Dosaru, a explicat că toate structurile din acest domeniu sunt competente și că în cariera sa nu a avansat nejustificat sau ajutat.

„Mă consider nevinovat. Am 34 de muncă de poliție. Am fost de patru ori avansat.

Toate promovările din sistem sunt vizate de toate structurile competente.

Am fost sus și m-am trezit în arestul poliției. Nu mi-a fost simplu deloc. Vă rog să îmi redați onoarea”, a cerut scurt fostul șef IPJ Prahova.

Faptele lui Ghiță

Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în acest dosar pentru două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj, două infracţiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

De asemenea, în dosar mai sunt judecaţi Liviu Mihail Tudose – fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Viorel Dosaru – fost şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, Constantin Ispas – ofiţer de poliţie, Aurelian Constantin Mihăilă – fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Conform DNA, în perioada iunie 2013 – primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul PCA Ploieşti se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate de anchetă au obţinut informaţii confidenţiale pe diverse căi, printre beneficiarii acestor date nedestinate publicităţii fiind şi Sebastian Ghiţă.

Divulgau măsurile operative

Informaţiile confidenţiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice şi juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărire penală.

“Concret, folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice a anumitor persoane, Sebastian Ghiţă i-a capacitat pe inculpaţii Tudose şi Dosaru să îi furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul PCA Ploieşti.

Faptele respective au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Ghiţă avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar, pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei”, susţin procurorii.

Anchetatorii au reţinut că, în schimbul acestor informaţii, Sebastian Ghiţă i-a promis, pe de o parte, lui Viorel Dosaru că îl va sprijini să îşi menţină poziţia, dar şi să obţină alte funcţii de conducere. Pe de altă parte, i-a acordat procurorului Liviu Tudose sprijin în vederea obţinerii unor funcţii de conducere sau execuţie în cadrul unor instituţii publice centrale.

Citește și ANALIZĂ/ CCR, arbitrul între partide. Cine sunt judecătorii care s-au opus revocării șefei DNA şi cât de politizată este Curtea